Monitorul de Suceava

Migraţia medicilor din România depăşeşte procentul considerat cod roşu de OMS

 

Migraţilor medicilor din România depăşeşte media pe ţară de 2 la sută, considerată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) cod roşu, adică motiv de criză, care poate face ca un sistem de sanitar să clacheze, pe termen scurt sau mai lung, potrivit preşedintelui CMR, Vasile Astărăstoae.

Profesorul Astărăstoae a declarat, vineri, că "4 la sută dintre medicii români au solicitat acte pentru a pleca să lucreze în străinătate, în condiţiile în care aceeaşi pondere a fost înregistrată pe tot parcursul lui 2007, este un semnal de alarmă, cod roşu cum spun experţii OMS, privind creşterea semnificativă a migraţiei în România, lucru care ar trebui să îngrijoreze autorităţile".

Potrivit acestuia, migraţia a 2 la sută din medicii practicieni dintr-o ţară reprezintă cod roşu pentru autorităţi, adică atenţionarea că sistemul poate intra în criză pe termen scurt sau mai lung, implicit că acesta va claca.

De la începutul anului până la 1 septembrie 2008, 957 de persoane au solicitat de la Colegiulu Medicilor din România (CMR) certificate de probitate morală pentru a putea lucra în străinătate. Cele mai multe certificate au fost eliberate în Bucureşti - 309, Iaşi şi Timiş, câte 102, Cluj - 63, Caraş Severin - 40, Vaslui - 35 şi Constanţa - 25.

Aceste date au fost prezentate la Adunarea Organizaţiilor Profesionale Medicale din Europa Centrală şi de Sud-Est (ZEVA), găzduită la Caransebeş în perioada 12-13 octombrie, la care participă preşedinţii organizaţiilor similare Colegiului Medicilor din România din Austria, Albani, Bulgaria, Croaţia, Germania, Polonia, Serbia, dar şi secretarul general al World Medical Association, profesor-doctor Otmar Kloiber.

Una din temele discutate la această reuniune este "migraţia medicilor", fenomen cu care se confruntă întreaga Europă Centrală şi de Sud-Est.

Preşedintele CMR a atras atenţia asupra faptului că un sistem de sănătate, oricât de multe spitale noi ar avea, echipate la standarde europene, nu poate funcţiona în absenţa medicilor. "Vom avea unităţi sanitare cu rol de muzeu, prin care vor trece pacienţi ca vizitatori, întrucât nu vor exista persoane calificate care să-i trateze", a mai spus preşedintele CMR.

Profesorul a explicat că efectul migraţiei depinde de densitatea medicilor la mia de locuitori. Un clasament al OMS arată că România se află pe locul 33 din cele 35 luate în calcul, cu 1,9 medici la mia de locuitori. În Uniunea Europeană, media de doctori la mia de locuitori este de 3,3.

El spune însă că statisticile Ministerului Sănătăţii nu sunt reale, întrucât ele includ în numărul total de medici şi numărul absolvenţilor care nu profesează, astfel că cifra totală este de 59.000 de medici la nivel naţional.

Statisticile CMR arată că în România sunt 47.000 de medici din care 7.500 rezidenţi. "Calitatea unui sistem depinde de calitatea medicilor care lucrează în el. Printre cauzele migraţiei medicilor români se numără veniturile mici pe care le obţin doctorii, mijloacele mult mai performante pe care le au în unităţile sanitare din străinătate, dar şi poziţia socială a acestora. Dacă în România medicul este privit ca un simplu funcţionar, în străinătate el are cu totul alt statut", a explicat profesorul Astărăstoae.

Pe de altă parte, secretarul general al World Medical Association, profesor-doctor Otmar Kloiber, a spus că migraţia medicilor este un fenomen care afectează în prezent atât ţările sărace cât şi pe cele bogate.

"Un număr mare de medici din Est vin să lucreze în Germania, de pildă, iar alţi doctori pleacă din Germania spre ţările nordice. China şi India exportă medici către ţările mai bogate, medici din Canada se îndreaptă spre SUA. Printre motivele migraţiei se numără condiţiile financiare, dorinţa de a lucra într-un loc de muncă sigur, condiţiile de viaţă, lipsa facilităţilor sau lipsa unui viitor", a mai spus Kloiber.

În general, cele mai afectate specialităţi, cu cel mai mare deficit de doctori, sunt anestezia-terapia intensivă şi medicina de urgenţă.

În Polonia, de exemplu, există înregistraţi 129.807 medici, iar din ei 792 sunt străini care au venit să lucreze aici. Aproape 4.500 de medici polonezi au obţinut certificate pentru a lucra în străinătate, cei mai mulţi fiind anestezişti, urmaţi de medici de chirurgie toracică, chirurgie plastică, medicină de urgenţă, chirurgie vasculară şi medicină de familie.

Potrivit unui sondaj făcut în Polonia, 40 la sută dintre medici au spus că ar fi dispuşi să lucreze în alt domeniu dacă ar avea o ofertă mai bună şi cam tot atâţia au afirmat că ar fi de acord să lucreze în străinătate, a spus, la aceeaşi reuniune, Mark Szewczynski de la Colegiul Medicilor din Polonia.

În Serbia, fenomenul migraţiei nu este înregistrat, întrucât diplomele medicilor de acolo nu sunt recunoscute în Uniunea Europeană, dar ceea ce au semnalat reprezentanţii acestei ţări prezenţi la seminar este scăderea numărului de studenţi la medicină faţă de anii precedenţi.

Din Albania medicii pleacă să lucreze în ţări precum Marea Britanie, Italia sau Grecia, ei fiind angajaţi pe posturi inferioare, respectiv de asistenţi medicali, dar salariul primit în această funcţie este mai mare decât cel al unui medic care lucrează în Albania, a spus Shaqor Kraster, reprezentantul Colegiului Medicilor din această ţară.

Situaţia este cu totul alta în Austria, unde migraţia medicilor nu reprezintă o problemă. Aici, doctorii pleacă, în general, în străinătate la specializare, dar revin în ţară.



Articol salvat de pe www.monitorulsv.ro, ediţia din 12 Septembrie 2008.
Acest articol este proprietatea Monitorul de Suceava si nu poate fi reprodus fără acordul scris al acestora.