Monitorul de Suceava Sărbătoare

Evreii celebrează astăzi și mâine Anul Nou; sărbătoarea obligă la un examen de conștiință

Dana HUMOREANU

Apariția primelor trei stele pe cer, astă seară, marchează începerea Anului Nou evreiesc sau Roș Hașana, sărbătoare care ține două zile. Președintele Comunității Evreilor din Suceava, prof. Sorin Golda, spune că în aceste două zile fiecare evreu își face o autoevaluare, este judecat de Dumnezeu pentru ceea ce a făcut în anul care s-a încheiat și i se decide soarta pentru anul care începe. Învăţăturile iudaice spun că de Anul Nou sunt înscriși de Dumnezeu în Cartea Vieţii doar cei care sunt în mod absolut buni. Cei clar nelegiuiţi sunt trecuţi în Cartea Morţii, iar toţi ceilalţi, marea majoritate, sunt clasificaţi ca „Beinonim” (la mijloc), soarta lor urmând a se hotărî pe baza acţiunilor pe care le întreprind în următoarele zece zile. În cele zece zile de pocăință, până la Ziua Ispășirii, Iom Kipur, au timp să-şi ceară iertare pentru greşelile făcute şi să se străduiască să le răscumpere cu fapte bune, care pot atârna greu în balanţa cu care Dumnezeu îşi cântăreşte hotărârile până la ratificare. ”În această perioadă evreii sunt încurajați să se împace cu toți cei cu care s-au certat și să-și consolideze motivația de a deveni o persoana mai bună”, a subliniat prof. Golda.

În ceea ce privește autoevaluarea, prim-rabinul Federației Comunităților Evreiești din România, Rafael Schaffer, a transmis către comunitățile din țară că la acest veritabil examen de conștiință pe care trebuie să-l facă orice evreu, „niciun gând, nicio faptă nu e prea mică sau prea banală pentru a fi luată în socoteală”. ”Să prețuim sutele de mii de gânduri frumoase și mici fapte bune pe care le-am adunat în decursul acestui an. Dacă am mai și greșit din când în când, să nu pierdem din vedere că nu este om care face doar bine și nu greșește. Să ținem și cont că faptele bune ne-au adus bucurie, iar cele mai puțin bune ne-au întristat. Cel mai important, să folosim bucuria faptelor bune ale anului care a trecut ca un imbold pentru noi fapte bune în anul ce vine!”, este mesajul rabinului Shaffer către evreii din România, pe care totodată îi îndeamnă să-și examineze conștiința proprie și „ca de foc să se ferească a examina conștiința celor din jur!”

 

În tradiția evreiască, sunt patru ani noi, în perioade diferite ale anului

Ca obiceiuri, de Roș Hașana se face eliberarea simbolică de păcatele comise peste an, prin aruncarea de bucățele de pâine într-o apă curgătoare, și o masă tradițională, la care se mănâncă miere cu mere pentru ca anul să fie dulce, rodii, curmale şi cap de peşte, acesta din urmă pentru a fi mereu în frunte, şi nu la coadă. Rodia se consumă pentru că are 613 semințe, câte una pentru fiecare mitzvot (principiu moral, în religia evreiască) și pentru că există convingerea că faptele bune pe care le poate face un om, în decursul unui an, sunt la fel de numeroase ca și semințele din rodie. Urările obișnuite sunt „Shaná Tová” (Un an bun) sau „Shana Tová u-Metuká” (Un an bun și dulce).

În tradiția evreiască, sunt patru ani noi în perioade diferite ale anului: anul nou religios, anul nou civil (al regilor), anul nou al pomilor și un an nou pentru animale și donații.

Modul de calcul al calendarului iudaic face ca Anul Nou evreiesc să nu înceapă joia, vinerea sau duminica; este o sărbătoare fără dată fixă, care cade în septembrie sau la începutul lunii octombrie, în a 162-a zi după prima din zilele Paștelui. Conform calendarului mozaic, anul care începe astăzi este 5.779. 



Articol salvat de pe www.monitorulsv.ro, ediţia din 10 Septembrie 2018.
Acest articol este proprietatea Monitorul de Suceava si nu poate fi reprodus fără acordul scris al acestora.