Stoluri uriașe de ciori dau atacul de două ori pe zi la diferite tipuri de culturi.
Acum, în vizor sunt culturile de floarea-soarelui, iar un astfel de atac, când cerul efectiv de înnegrește, produce disperare și nervozitate în rândul fermierilor.
Aceștia spun că își văd pur și simplu decimate viitoarele producții și caută soluții pentru a alunga păsările și pentru a mai salva câte ceva din recolte.
Mihai Flutur este unul din fermierii afectați și spune că în doar 4 zile a pierdut 25-30% din recoltă din cauza atacului ciorilor.
”Până acum paguba este de 25-30%, motiv pentru care am fost nevoiți să intervenim cu tunuri pentru păsări, tunuri care produc zgomot.
Le-am montat și au efect, dar dacă mai lăsam 1-2 săptămâni paguba se ducea rapid spre 70%. De 35 de ani de când fac agricultură nu am văzut așa ceva.
Nu este aproape pălărie care să nu fi fost atacată, iar unele sunt afectate chiar și în proporție de 50%.
Sunt pierderi și de sute de mii de lei, dar pe nimeni nu interesează. Noi avem suprafețe mari cultivate cu floarea soarelui și ne permitem să le controlăm, dar gândiți-vă că sunt oameni care au 50-70 de ari cu această cultură.
Noi reușim să ne protejăm cumva, dar ciorile migrează pe alte culturi, iar cei care au înființat cultura nu doar că nu își scot nimic, dar sunt chiar pe pierderi”, a arătat Mihai Flutur.
- Ciorile acționează ca în filmele de desene animate
Fermierul sucevean spune că ciorile au și o tactică aparte când vin peste culturi, una desprinsă parcă din filmele de desene animate.
”Cioara stă pe pălărie, ia sămânța, o dezghioacă și lasă coaja tot pe pălărie. Și anii trecuți au mai fost atacuri, dar nu ca acum”, a detaliat Mihai Flutur.
Acesta crede că unul din principalele motive pentru care ciorile s-au înmulțit nepermis de mult sunt ONG-urile care protejează aceste păsări.
”Ciorile s-au înmulțit mai ales că sunt și protejate. În plus, sunt și o serie de ONG-uri care se ocupă de ciori, de urși, în timp ce de oameni se ocupă mai puțini. Înainte de 1990 toți vânătorii aveau plan să ducă gheare de cioară, ei bine, acum nu se mai întâmplă așa ceva.
Poate vor face acești ONG-iști o supă din aceste ciori să aibă ce mânca”, a mai spus Mihai Flutur.
- Tunurile care produc zgomot alungă păsările, dar înseamnă oameni în plus și cheltuieli suplimentare
Fermierul sucevean, care are 95 de hectare cultivate cu floarea-soarelui, spune că soluțiile găsite pentru a ține ciorile la distanță, cum ar fi tunurile care produc zgomot, sunt eficiente, dar totul înseamnă cheltuieli suplimentare.
”Sunt foarte multe păsări, iar când apar la orele dimineții sau spre seară cerul este negru.
Aceste tunuri sunt eficiente, dar asta implică cheltuieli suplimentare și oameni care să stea pe poziție.
Am doi oameni care fac cu schimbul aici și în felul acesta limităm pagubele.
Noi, fermierii, suntem loviți din toate direcțiile, începând cu îngrășămintele și motorina și mai nou până la ciori și nu degeaba au ieșit și fermierii în stradă cu oile după ce le-au blocat exporturile. Nu știu ce se urmărește, dar nu este în regulă”, a conchis Mihai Flutur.
Acesta a dat un exemplu și spune că dintr-o producție de circa 3.000 de kilograme de floarea-soarelui la un hectar, aproximativ 700 de kg/ha au reprezentant mâncare pentru ciori.
Mai mult, aceleași păsări au creat probleme și în primăvară, când au mâncat sămânța din sol, iar mulți fermieri au fost nevoiți să înființeze o nouă cultură.
Cu alte cuvinte, ciorile s-au transformat într-un adevărat blestem pentru fermierii suceveni și nu numai.
