Sindicatul Național al Lucrătorilor de Penitenciare (SNLP) amenință cu proteste în perioada următoare dacă Legea Dialogului Social va fi declarată constituțională de către Curtea Constituțională și sesizează Organizația Internațională a Muncii și CEDO pentru eliminarea dreptului la grevă.
Blocul Național Sindical (BNS), confederație la care este afiliat SNLP, a formulat și înaintat către Curtea Constituțională sesizarea privind neconstituționalitatea Legii Dialogului Social, care include și precizări privind eliminarea dreptului la greva pentru personalul cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), se arată într-un comunicat de marți al sindicatului.
SNLP va stabili acțiuni de protest în următoarea perioadă, în funcție de decizia Curții Constituționale privind sesizarea înaintată de BNS și în conformitate cu hotărârile interne adoptate de organizație.
Reprezentanții SNLP sunt nemulțumiți de faptul că Guvernul a eliminat, prin Legea Dialogului Social, dreptul la grevă, susținând că acesta este un drept al personalului cu statut special din penitenciare ce a fost consacrat printr-o lege organică.
Sindicaliștii mai arată că, în plus față de ultima variantă a proiectului de lege privind dialogul social înaintată spre avizare Consiliului Economic și Social, în documentul asumat de Guvern a fost introdusă interdicția de a declanșa grevă pentru personalul cu statut special din ANP, pe lângă polițiști și alte categorii cărora le era interzis și prin vechea legislație acest drept.
În opinia reprezentanților SNLP, această prevedere este „o livrare secretă de ultim moment, gest atent premeditat de conducerea Ministerului Justiției/Administrației Naționale a Penitenciarelor deranjată de acțiunile specifice organizate de sindicatele din penitenciare pentru revendicarea unor drepturi neacordate sau pentru condiții de muncă decente”.
Sindicaliștii precizează că legislația internațională (convenții ale Organizației Internationale a Muncii) ratificată de România în 1957 permite limitarea prin cadrul legislativ intern a dreptului la grevă doar pentru forțele armate și poliție, sistemul penitenciar neîncadrându-se în niciuna dintre aceste categorii, motiv pentru care Parlamentul României a aprobat salariaților din penitenciare dreptul la grevă prin lege organică, respectiv Legea 293/2004.
„O interpretare hazardată a conducerii în exercițiu a ANP ar plasa penitenciarele în categoria forțelor armate. Nu are rost să comentăm această afirmație”, au mai spus reprezentanții SNLP.
Aceștia precizează că sindicatele din penitenciare au uzat o singură dată de acest drept, declanșând legal greva pe data de 31 mai 2010.
„Planul de grevă a fost întocmit împreună cu administrația și respectat întocmai, fără aducerea vreunei atingeri siguranței naționale și fără niciun alt eveniment negativ constatat la finalul acțiunii. Sindicatele au știut să respecte legislația și să uzeze corect de un drept consacrat. Suntem convinși că modul vizibil și mediatizat în care SNLP a evidențiat greva la Penitenciarele Rahova și Jilava a deranjat. Acum, Guvernul României a reușit să pună în conflict o lege organică (293/2004) cu una neorganică (Legea Dialogului Social) și va fi obligat să descrie în fața Curții Constituționale situația care a generat restricționarea unui drept (în conformitate cu art. 53 din Constituție)”, se mai arată în comunicatul citat.
Sindicaliștii nu își cer scuze nici președintelui Traian Băsescu pentru că au avut curajul să își ceară drepturile, nici prim-ministrului Emil Boc pentru că au îndrăznit să aibă revendicări. De la fostul ministru al Muncii, Ioan Botiș, nu cer nimic, pentru că nu au crezut „nicio secundă” că „va juca cinstit ca inițiator al legii”.
„Domnule ministru al Justiției, încălcarea unor convenții internaționale ratificate de România și suprimarea unor drepturi legale nu sunt tocmai acte de justiție! Domnule director general ANP, vă mulțumim că preocuparea dumneavoastră principală o constituie sindicatele!”, arată sindicaliștii în comunicatul citat.
SNLP sugerează „stimaților conducători” o serie de aspecte care pot face obiectul atenției lor în continuare, mai mult decât limitarea unor libertăți sindicale. Sindicaliștii amintesc de cele peste 100.000 de ore suplimentare pe anul 2010 care puteau fi compensate doar până la 31 martie 2011, de condițiile de muncă derizorii din penitenciare, dotarea și echiparea personalului „demne de anii ‘70”, de protecția personalului (statutul special obligă la adoptarea unor măsuri încă de acum șapte ani) și asistență juridică (o simplă prevedere în statut, cu trimitere la un ordin al ministrului care nu a fost emis niciodată).
Alte drepturi ale sindicatelor sunt, potrivit SNLP, despăgubirile de risc și biletele de odihnă și tratament „drepturi născute moarte în 2004”, regulile privind sănătatea și securitatea în muncă care nu au fost respectate niciodată.
Sindicaliștii atrag atenția și asupra „tensiunilor enorme existente în sistem” și evidențiate chiar de studiile ANP (psihologia personalului), pe fondul gradului mare de îndatorare al salariaților și al diminuărilor salariale care se suprapun pe stresul specific activității, a riscului de supraaglomerare a penitenciarelor ca urmare a repatrierii deținutilor romani din alte state (decizia Parlamentului european) și a inechităților generate de „aplicarea defectuoasă și neunitară a legislației” în unitățile de penitenciare (programul de lucru, pontarea muncii, ore suplimentare).
Curtea Constituțională a fost sesizată de parlamentarii PSD și PNL în legătură cu neconstituționalitatea unor prevederi ale Legii privind Dialogul Social, aceasta urmând să fie luată în discuție în 4 mai.
Guvernul și-a asumat în 18 aprilie răspunderea în fața Parlamentului pe Legea Dialogului Social.
