Federațiile sindicale din învățământ solicită partidelor politice, printr-o scrisoare deschisă, să țină cont de propunerile formulate în urma grevei generale din 2023 și convenite ulterior cu reprezentanții Ministerului Muncii și ai Băncii Mondiale.
Într-un document dat publicității joi, 20 august, sindicaliștii avertizează că, în lipsa modificării grilelor de salarizare, proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice ar trebui respins.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația ”Spiru Haret” și Sindicatul „Alma Mater” susțin că actualele propuneri de salarizare nu reflectă corespunzător poziția și importanța sistemului de educație în raport cu celelalte profesii din sectorul bugetar.
Sindicaliștii invocă inclusiv datele Eurostat publicate pe 18 august, potrivit cărora România se află la coada clasamentului european în ceea ce privește cheltuielile publice pentru educație.
În 2023, acestea au reprezentat aproximativ 3% din PIB, în timp ce media Uniunii Europene a fost de 4,7%. În Suedia, ponderea a ajuns la 6,8%, în Finlanda la 6,3%, iar în Belgia la 6,2%.
„În România, conform INS, salariile din administrație și apărare sunt cu 20% mai mari decât cele din învățământ”, atrag atenția reprezentanții sindicatelor.
Aceștia reclamă și o problemă tot mai gravă legată de deficitul de personal calificat. Potrivit documentului, numărul profesorilor fără studii de specialitate a ajuns la aproximativ 6.300, față de mai puțin de 4.000 în anul școlar 2024-2025.
Un alt punct important invocat de sindicate este indemnizația de dirigenție. Peste 80% dintre cadrele didactice din învățământul preuniversitar beneficiază de o indemnizație lunară de 10%, calculată la salariul de bază, iar păstrarea și recunoașterea corespunzătoare a acestei componente salariale reprezintă una dintre preocupările sindicaliștilor.
- Alte inechități semnalate
În ceea ce privește noua grilă, federațiile susțin că familia ocupațională „Învățământ”, care reprezintă aproximativ 27% din sistemul bugetar, ar genera 21% din impactul bugetar calculat pentru implementarea noii legi prin PNRR 2026.
Sindicaliștii consideră că această pondere demonstrează că propunerile de coeficienți sunt corelate cu celelalte familii ocupaționale și cu evaluările realizate de Banca Mondială în iulie 2024.
Totodată, aceștia atrag atenția că salariul profesorului debutant este raportat în continuare la venitul mediu brut pe economie din 2023, de 8.600 de lei, în condițiile în care salariul mediu brut actual este de 9.750 lei.
Pentru învățământul universitar, sindicaliștii consideră că noii coeficienți nu aduc majorări salariale consistente, ci urmăresc mai ales o reașezare a grilei în funcție de vechime, importanța funcției didactice și performanța academică.
Potrivit documentului, obiectivele principale ar trebui să fie menținerea cadrelor didactice în sistem după acumularea experienței, crearea unui traseu profesional predictibil și stimularea promovării pe funcții didactice superioare.
Sindicatele cer, în acest context, ca Guvernul să ia în calcul grilele de salarizare propuse de federațiile din educație după greva generală din 2023 și convenite cu reprezentanții Ministerului Muncii și ai Băncii Mondiale în 2024.
„În caz contrar, vă cerem imperativ să respingeți proiectul de lege”, se arată în documentul semnat de cele trei structuri sindicale.
Demersul vine în contextul în care noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice este pregătită pentru adoptare, iar modul în care vor fi stabilite salariile din educație reprezintă una dintre principalele mize pentru angajații din sistem.
