Rezervorul medieval de apă al Cetății de Scaun a Sucevei va fi vizibil pentru public sub panouri de sticlă



Rezervorul medieval de apă al Cetății de Scaun a Sucevei va fi vizibil pentru public sub panouri de sticlă
Rezervorul medieval de apă al Cetății de Scaun a Sucevei va fi vizibil pentru public sub panouri de sticlă

Finalizarea lucrărilor de restaurare a Cetății de Scaun a Sucevei va aduce publicului un nou obiectiv în curtea interioară, anume rezervorul de apă care datează din perioada medievală. Directorul Muzeului Național al Bucovinei, dr. Emil Ursu, a declarat că pentru încheierea lucrărilor și redeschiderea cetății pentru vizitatori este nevoie de o lună de vreme bună, timp în care se vor reface aleile din piatră și, pentru prima oară, va fi expusă publicului cisterna medievală, sub panouri de sticlă.

Potrivit directorului Ursu, în zona în care a fost cisterna s-a mai săpat parțial în anii ’60-’70 până la aproximativ 6 metri adâncime. Ulterior, în 2014, a mai existat o tentativă din partea muzeului, dar nu s-au obținut aprobările necesare. În cadrul actualului proiect de restaurare, a fost inclusă și scoaterea la iveală și punerea în valoare a cisternei care datează din Evul Mediu.

Tot în această etapă s-a schimbat podul de acces, s-a înlocuit balustrada de lemn cu una din fier forjat, a fost restaurat și consolidat zidul de la șanțul de apărare prin foraje la 14 metri adâncime pentru evacuarea apei și s-au săpat 26 de puțuri la 14 metri adâncime pentru rezolvarea problemei infiltrațiilor și pentru consolidarea versantului unde se află zidul de vest al cetății.

De asemenea, se reface pavajul din cetate și se chituiește zidăria. Restaurarea actuală se face prin două proiecte, unul cu o valoare de 24,78 de milioane de lei și unul de 11,79 de milioane de lei.

Rezervorul medieval de apă al Cetății de Scaun a Sucevei va fi vizibil pentru public sub panouri de sticlă
Rezervorul medieval de apă al Cetății de Scaun a Sucevei va fi vizibil pentru public sub panouri de sticlă
  • Declinul și refacerea cetății

Reamintim că Cetatea de Scaun a Sucevei a fost ridicată la sfârșitul secolului al XIV-lea, în timpul domniei lui Petru I Mușat, care a mutat capitala țării Moldovei de la Siret la Suceava. Rolul cetății era de fortăreață pentru adăpostul familiei voievodale și al curtenilor apropiați. Cea mai veche mențiune documentară este din 11 februarie 1388. De numele lui Ștefan cel Mare se leagă edificarea celei de a doua incinte exterioare și ample lucrări de amenajare interioară. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare cetatea a rezistat asediilor conduse de sultanul Mahomed al II-lea, în 1476, și al polonilor, în 1497.

După moartea lui Ștefan, cetatea a intrat în declin. În 1563, în timpul domniei lui Despot Vodă, a fost din nou asediată și a suferit stricăciuni însemnate, fiind abandonată. Capitala Țării Moldovei a fost mutată la Iași.

Cetatea a fost refăcută la sfârșitul secolului XVI, în timpul domniei lui Ieremia Movilă, și apoi la mijlocul secolului XVII, în timpul lui Vasile Lupu, considerat „al treilea constructor al cetății”. Strălucirea a apus din nou în 1653, când domnitorul Gheorghe Ștefan, cu ajutor polon și transilvănean, a asediat și a cucerit cetatea. În 1675 a fost distrusă din nou, din ordinul turcilor, iar ceea ce a mai rămas a ajuns ruină la marele cutremur din 1683. Zidurile rămase au fost acoperite de moloz și pământ, iar piatra a început să fie cărată de localnici, pentru construcția de case.

La sfârșitul secolului XIX, din inițiativa arhitectului austriac Karl A. Romstorfer, conservator din partea Imperiului austro-ungar pentru Bucovina, cu sprijinul important al unor intelectuali suceveni, la Cetatea de Scaun au început ample lucrări de degajare a zidurilor de pământul și molozul care le-au acoperit după cutremur. Aceste prime lucrări de restaurare, din perioada 1895-1904, au scos la iveală cantități impresionante de obiecte, care au format nucleul colecțiilor muzeului din Suceava, deschis în vara anului 1895.

În data de 28 noiembrie 1918, pentru a marca unirea Bucovinei cu România, în curtea interioară au fost plantați cei doi stejari care și astăzi străjuiesc în Cetatea de Scaun. În anul 1951, la Suceava a fost organizat, sub conducerea profesorului Ioan Nestor, primul șantier-școală de arheologie medievală românească. Au urmat lucrările de consolidare și restaurare din anii 1962-1977 și apoi importanta restaurare din 2011-2015, care a inclus și stabilizarea versantului, realizată cu fonduri europene.



Recomandări

Prima zi a procesiunii cu cinstitele moaște ale Sfântului Ioan cel Nou în Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților – 2026

Prima zi a procesiunii cu cinstitele moaște ale Sfântului Ioan cel Nou în Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților – 2026
Prima zi a procesiunii cu cinstitele moaște ale Sfântului Ioan cel Nou în Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților – 2026