Deputații discută de două săptămâni cum să-și înființeze propria comisie pentru afaceri europene, după modelul de la Senat, deși există o astfel de comisie comună – care anul trecut a avut doar o ședință – în timp ce senatorii își fac programul de lucru astfel încât să nu rateze ședințele de partid.
La începutul actualei sesiuni parlamentare, urmare a deciziei Curții Constituționale, în Legislativ au trebuit să se acorde locuri în Birourile Permanente și în comisii și independenților, deveniți grup parlamentar cu drepturi depline.
La Senat, discuțiile s-au prelungit, iar negocierile au fost acerbe, astfel că, deoarece nimeni nu voia să piardă vreo șefie de comisie, s-a decis ca independenților să li se facă o comisie. S-a consultat lista comisiilor Senatului și s-a ajuns la concluzia că o comisie pentru afaceri europene ar da bine în grilă. Ceea ce au uitat senatorii este însă faptul că o astfel de comisie există la nivelul Legislativului. Și nici nu este de mirare că au uitat, pentru că, deși cu nume pompos, comisia păstorită de Viorel Hrebenciuc este la fel de discretă ca și șeful său – în anul 2010 aceasta a întocmit doar un raport, emițând o „opinie” de 26 de pagini la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori.
De altfel, deși comisia a fost înființată la 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la UE, componența sa a fost aprobată abia doi ani mai târziu și îl are ca președinte pe Viorel Hrebenciuc, iar din ea mai fac parte 34 de parlamentari.
Oficial, Comisia pentru afaceri europene a Parlamentului asigură exercitarea controlului parlamentar în domeniul afacerilor europene; urmărește îndeplinirea de către România a prevederilor Tratatului de aderare a României și Republicii Bulgaria la Uniunea Europeană, în limita competențelor sale; reprezintă Parlamentul României în relațiile cu Uniunea Europeană, în condițiile legii și ale regulamentelor celor două Camere ale Parlamentului; participă la dezbaterile privind viitorul construcției europene; informează Parlamentul României despre: principalele strategii și politici ale Uniunii Europene, inclusiv aspectele constituționale de revizuire a tratatelor; participarea Parlamentului României la formarea poziției naționale pentru adoptarea deciziilor la nivelul Uniunii Europene.
Practic, singura mențiune din activitatea acestei comisii înregistrată pe site-ul Camerei Deputaților este emiterea opiniei amintite, în noiembrie 2010.
Cu toate acestea, Senatul a găsit de cuviință să-și înființeze propria comisie pentru afaceri europene, condusă de către senatorul independent Vasile Nedelcu și din care mai fac parte zece senatori. Aceasta a avut și o ședință, în 29 martie, care a durat o oră și jumătate.
Puși în fața faptului împlinit – înființarea la Senat a acestei structuri – deputații au ajuns la concluzia că singura cale de rezolvare a situației este să-și facă și ei propria comisie pentru afaceri europene.
„Eu cred că sunt deja două divorțuri celebre, de zile întregi la televiziuni, care ne învață cum să procedăm. Haideți să nu mai pierdem vremea”, le-a indicat soluția Adrian Năstase colegilor din Biroul Permanent, în urmă cu aproximativ zece zile.
Discuția pe tema indispensabilei comisii a revenit și săptămâna aceasta în Biroul Permanent al Camerei, dar tot nu s-a ajuns la o soluție. Potrivit stenogramei ședinței, discuția a fost amplă, iar Viorel Hrebenciuc a făcut chiar un istoric al existenței comisiei comune, a vorbit despre problemele legate de faptul că din specială devine comisie permanentă, dar și că „în perioada următoare sarcinile acestei comisii sunt extrem, extrem de importante”. S-a mai discutat despre elaborarea regulamentului de funcționare a comisiei, Mircea Dușa fiind chiar nemulțumit că pentru astfel de probleme este trimis mereu la „băiatul acesta de la Comisia de regulament”, cu referire probabil la președintele acesteia, deputatul PDL Iustin Cionca-Arghir. În cele din urmă, decizia a fost amânată pentru că necesită și o întâlnire a liderilor de grupuri.
În timp ce deputații sunt ocupați cu problema importantei comisii, senatorii sunt și ei preocupați de redesenarea propriului program, astfel încât să nici nu rateze ședințele de partid, tot mai numeroase, dar să nici nu trebuiască să treacă pe la Senat mai târziu de ziua de miercuri.
Discuția pe această temă a avut loc în ședința Biroului Permanent al Senatului și, deși a pornit de la propunerea de a prelungi programul de dezbateri – cu câteva minute, ce-i drept – luni și miercuri, singura hotărâre care s-a luat în final a fost de a face ședința de birou de luni mai târziu, pentru ca senatorii să aibă timp de întrunirile de la partide.
Dezbaterile au ocupat o bună parte a ședinței Biroului Permanent, membrii acestuia admițând că, de fapt, la Senat se lucrează cam șase ore pe săptămână, așa că ar trebui găsită o soluție, eventual o ședință specială, pentru votul final asupra legilor. În timp ce se analiza cum ar putea fi înghesuită o astfel de ședință între plenurile de luni și miercuri și comisiile de marți, Puiu Hașotti le amintește colegilor săi că joi este „o zi în care putem lucra”. „Joi e zi de comisii”, intervine prompt Verestoy Attila. Hașotti: „Zi de comisii? Comisiile se termină marți, domnule senator”. Verestoy: „A, la voi”. Hașotti: „Stimați colegi, miercuri la ora 12.00 toate comisiile, poate mai puțin cea juridică, poate mai puțin cea de buget, toate comisiile încheie discuțiile. Haideți să fim serioși, puneți comisii joi ca să ce?”.
Schimburi de replici a generat și… programul Camerei Deputaților, foștii deputați Puiu Hașotti și Radu Berceanu contrazicându-se asupra cui și când a decis stabilirea rostirii declarațiilor politice la ora 8.30 la Cameră – dacă era pe vremea când acest for legislativ era condus de Bogdan Olteanu sau pe vremea lui Ion Diaconescu, dacă era Guvernul Văcăroiu sau Guvernul Năstase. „Dar de când a ajuns Camera Deputaților referință pentru noi?”, a intervenit în dispută și președintele Senatului, Mircea Geoană.
În final, membrii Biroului Permanent au căzut de acord că ar fi penibil ca Senatul să-și modifice din nou Regulamentul, pentru că a făcut acest lucru mult prea recent. Așa că a rămas doar problema orei ședinței de luni a Biroului Permanent, care, conform stenogramei, urma să se decidă de liderii de grup la o întâlnire în biroul lui Geoană.
Urmarea? Ședința de luni, 4 aprilie, a Biroului Permanent al Senatului va avea loc la ora 14.00! Senatorii nu trebuie să alerge de la ședințele de partid, ci pot ajunge în pas lejer.
Ioana Câmpean
