Lumea se află într-o schimbare mai rapidă ca niciodată, în toate domeniile. În această rubrică, economia, sunt practic obligat să informez, în limita calificării mele, asupra viitorului industriei, cercetării, transporturilor, finanțelor etc. și asupra impactului social, uman și chiar cultural la care să ne așteptăm. Viitorul sosește; în țările dezvoltate, a apărut deja, cu un tăvălug al modernizării, care este bine să ne prindă pregătiți profesional, social și chiar psihic. „Șocul viitorului”, prezis de A. Toffler în anii ’70, a sosit și apare pericolul, ignorat de majoritatea cetățenilor, de a fi excluși din noua viață economică sau de a deveni, mai rău, cetățeni inutili, cum prevede Y. Harari, într-un scenariu cumplit, dar nu imposibil.
Incontestabil, asistăm la o nouă revoluție industrial-tehnologică, ce va schimba radical peisajul economic și social, va modifica ierarhiile geopolitice și ne va afecta pe toți. Comparativ cu alte revoluții industriale (cea bazată pe motorul cu abur, de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, sau cea bazată pe petrol, de la începutul secolului al XX-lea, care au modificat în totalitate viața cetățenilor planetei), acum asistăm la transformări într-un ritm foarte rapid (ani, nu zeci de ani).
Piața muncii necesită o calificare înaltă, iar națiunile care ratează trenul progresului sunt condamnate la subdezvoltare și marginalizare. Nu va exista ”iertare” dacă nu ne adaptăm pe termen scurt și nu înțelegem cerințele viitorului.
Și în viața locuitorilor planetei vor avea loc schimbări majore, într-un termen relativ scurt. Se va reduce timpul de muncă datorită automatizării și digitalizării (deja se experimentează săptămâna de lucru de patru zile), a crescut și va mai crește speranța de viață, iar timpul liber aflat la dispoziția oamenilor va cere mai multe produse de divertisment (de la jocuri pe calculator până la spectacole sau destinații turistice etc.).
Aceste transformări rapide și masive vor determina reducerea locurilor de muncă (la banda de montaj, roboții vor înlocui muncitorii, spre exemplu), dar și apariția unor noi meserii specifice noilor tehnologii.
Istoria evoluției umane se repetă, doar că viteza este fantastic de mare. Capacitatea locuitorilor planetei (dar și a fiecărei națiuni) de adaptare nu a crescut în același ritm, iar efectele se vor vedea (deja se văd în multe domenii).
Analizând efectele economice ale revoluției tehnologice actuale, trebuie să remarcăm, în primul rând, faptul că acestea sunt clar pozitive pentru majoritatea omenirii. A crescut prosperitatea generală, dar și cea a fiecărui cetățean (nu în aceeași măsură pentru toți, din păcate). Globalizarea industriei și serviciilor a redus drastic sărăcia extremă (de la 35-40% la 8-10%, de la începutul secolului), iar angrenarea întregii planete (puține ”zone albe” pe hartă au mai rămas) în dezvoltare a devenit o realitate.
Sub aspect social, revoluția tehnologică a determinat creșterea nivelului de trai, dar și îmbătrânirea populației (eficiența medicinei, în primul rând), reducerea natalității într-un ritm amețitor (care va genera scăderea populației și, în primul rând, a celei active) și încurajarea migrației din cauze economice.
Ne îndreptăm spre un sat global economic? Cred că da și va fi urmat și pe plan social, și chiar cultural.
Este bine să trăim în societăți care se guvernează după reguli (legi scrise sau nescrise) asemănătoare? Cred că da, dacă respectăm și specificul local.
Ne avantajează dacă împrumutăm elemente de cultură ale altor popoare, de la muzică la gastronomie? Da, dacă nu uităm să le promovăm și pe cele autohtone.
Chiar dacă nu ne dăm seama ce se întâmplă, vom deveni cetățeni ai planetei. Inclusiv românii. Indiferent de opinii sau preferințe, acesta este viitorul.
