Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu mai plătește din 1 aprilie servicii medicale celor 67 de spitale reprofilate în cămine de bătrâni, funcționarea lor în noua structură fiind asigurată de către Ministerul Muncii, chiar dacă un timp nu vor fi internați vârstnici, potrivit unui proiect al MS.
Ministerul Sănătății a supus dezbaterii publice un proiect de hotărâre de guvern pentru aprobarea raportului analizei unităților sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate, precum și a listei acestor unități sanitare .
Cele 67 de unități sanitare sunt Spitalul Orășenesc Ocna Mureș, Spitalul de Boli Cronice Zlatna, Centrul de Sănătate Baia de Arieș, Spitalul Comunal Gurahont, Centrul de Sănătate Chișineu Criș, Spital Orășenesc Santana, Spitalul „Dr.Teja Papahagi” Domnești, Spitalul „Dr.Ion Crăciun” Călinești, Spital de Boli Cronice Mozăceni, Spital de Boli Cronice Rucăr, Spitalul Orășenesc”Ioan Lascar” Comănești, Spital Orășenesc Stei, Centrul de Sănătate Bratca, Centrul de Sănătate Teaca, Sanatoriul de Pneumoftiziologie Guranda, Spitalul Orășenesc Darabani, Spitalul Comunal Trușești, Spitalul Municipal Săcele, Spitalul de Boli Cronice Victoria , Spitalul Municipal Codlea, Spitalul Comunal Vintilă Vodă, Centrul de Sănătate Pârscov, Spitalul de Boli Cronice Păârlagele, Spitalul Clinic „Caritas Acad.N.Cajal”din Capitală, Spitalul Boli Cronice Bocșa, Spitalul Comunal Bozovici. Spitalul Orașenesc Anina, Spitalul Orășenesc Budești, Centrul de Sănătate Mociu, Centrul de Sănătate Băneasa, Spitalul Orășenesc Titu, Spital de Boli Cronice Ivești, Centrul de Sănătate Ghimpați, Spitalul Orășenesc Bumbești Jiu, Spitalul de Boli Cronice Petrila, Centrul de Sănătate Călan, Spitalul Orășenesc Țăndărei, Spitalul Orășenesc Târgu Frumos, Spitalul Orășenesc „Dr.M.Burghele” Buftea, Spitalul Comunal Periș, Spitalul de Boli Cronice Baia Sprie, Centrul de Sănătate Șomcuța Mare, Spitalul Orășenesc Strehaia, Spitalul Orășenesc Vânju Mare, Spitalul Orășenesc Sarmăsu, Spitalul Orășenesc Bicaz, Spitalul Orășenesc Roznov, Centrul de Sănătate Drăgănești-Olt, Centrul de Sănătate Bălțești, Preventoriul TBC Poiana Țapului, Centrul de Sănătate Plopeni, Centrul de Sănătate Urlați, Spital de Boli Cronice Cehu Silvaniei, Spitalul Orășenesc Cisnădie, Spitalul de Boli Cronice Solca, Centrul de Sănătate „Regele Carol I” Depărați, Centrul de Sănătate Cervenia, Centrul de Sănătate Furculești, Centrul de Sănătate Buziaș, Centrul de Sănătate Ciacova, Spitalul Orășenesc Babadag, Centrul de Sănătate Sulina, Spitalul Orășenesc Negrești, Spitalul de Boli de Cronice”Dr.I.T.Nicolaescu” Tutova, Spitalul Orășenesc Bălcești, Spitalul Orășenesc Mărășești și Spitalul Orășenesc Odobești.
Șapte dintre cele 67 de unități propuse spre reprofilare au făcut, până în 31 martie, cerere la Ministerul Muncii pentru a deveni cămine de bătrâni. Acestea sunt Spitalul comunal Vintilă Vodă, Spitalul de boli cronice Bocșa, Spitalul Orășenesc Roznov, Spitalul de Boli Cronice Cehu Silvaniei, Centrul de Sănătate Cervenia, Centrul de Sănătate Furculești și Spitalul de Cronici „Dr. I. T. Nicolaescu Tutova”.
În cazul lor, Ministerul Sănătății va cere Executivului mai întâi desființarea și, ulterior, transformarea în cămine de bătrâni, potrivit unui act normativ al MS.
În anexa 1 a proiectului, specialiștii MS arată că sistemul de sănătate românesc continuă să se bazeze pe asistența spitalicească ca principală metodă de intervenție, România înregistrând în continuare una dintre cele mai mari rate de spitalizare din UE: 215,13 internări la 1.000 de locuitori, în anul 2007.
Sectorul spitalicesc din România consumă în mod constant aproximativ 50% din bugetul FNUASS (49,8% în 2007, 48,1% în 2008, 51,2% în 2009 – din datele Ministerului Sănătății), la care se adaugă fondurile de la Ministerul Sănătății pentru investiții în infrastructură, dotări cu echipamente medicale, programe naționale de sănătate, precum și fonduri alocate de către autoritățile publice locale. Din datele recente centralizate de Ministerul Sănătății, ponderea cheltuielilor provenite de la bugetele locale au reprezentat doar 1,2% din totalul cheltuielilor pentru sănătate (236,3 mil. lei din 19.702 mil. lei total cheltuieli pentru sănătate), potrivit proiectului de act normativ.
