Timp de patru zile, în perioada 20-23 august, Mănăstirea Putna a organizat și găzduit, în cadrul „Centrului Cultural Mitropolit Iacob Putneanul”, cea de a XX-a ediție a colocviului cu tema „Modelul paideic în spiritualitate și cultură. Mari îndrumători”, eveniment care a avut în prim-plan comemorarea personalității academicianului Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta, la 20 de ani de la trecerea sa la cele veșnice. Evenimentul organizat de Fundația „Credință și Creație” în colaborare cu Mănăstirea Putna a cuprins lansarea expoziției de artă plastică „Văzduh polifonic”, sesiuni de comunicări, mese rotunde pe tema personalității marelui om de cultură, dezbateri, lansări de carte.
- Lansarea volumului „Bucovina. Fals tratat de gastronomie și istorie politică”
Un moment atractiv în cadrul evenimentului care a adunat la Putna academicieni, cercetători, profesori, înalte fețe bisericești, l-a constituit lansarea volumului „Bucovina. Fals tratat de gastronomie și istorie politică”, al scriitorului, istoricului, criticului literar și prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, prorectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, în cursul dimineții de sâmbătă, 22 august. Volumul apărut la Editura Cartier, în colecția „Cartier Art”, continuă seria studiilor dedicate memoriei locale publicate anterior de Mircea A. Diaconu, printre care se numără și lucrarea „Cernăuți. Obiecte pierdute”.
Conform prezentării făcute de editură, volumul nu se limitează la prezentarea unor rețete sau tradiții culinare. Cercetarea evidențiază contrastele dintre evenimentele oficiale ale autorităților din diferite perioade și realitățile dure ale vieții populației locale, inclusiv aspecte legate de deportări sau foamete.
O viziune asupra lucrării a fost prezentată de către profesorul universitar Ioan Cristescu: „Cartea reprezintă o istorie a unui cotidian și a unor oameni care au trăit într-o societate multietnică și multiculturală și pe care o vedem extrem de detaliată adusă din memorii, din jurnale, din publicații, din mici anunțuri, pe care Mircea A. Diaconu, ca un bun istoric literar, le pune exact în universul în care ar trebui să fie. Avem o istorie a plecărilor și revenirilor în Bucovina, cu personaje interesante, descrierea relațiilor dintre români și alte nații, o poveste a unei lumi dispărute, dar pe care Mircea reușește să o readucă în fața ochilor noștri.”
În cadrul volumului de 360 de pagini autorul abordează trecutul regiunii dintr-o perspectivă interdisciplinară și folosește elementele gastronomice ca pretext estetic și ca instrument de analiză pentru a examina evoluția politică și socială a Bucovinei.
Academicianul Mircea Martin s-a exprimat în legătură cu modul în care a reușit Mircea A. Diaconu să surprindă acea realitate complicată a vremurilor: „Cartea ne aduce în fața unui spațiu multicultural, multietnic, multireligios, multimentalitar, multigastronomic și interesant de urmărit este această relație organică, firească între aceste domenii, între aceste câmpuri ale cotidianului. Există un liant care face de fapt viața posibilă în această multiculturalitate, dimensiunea descriptivă reprezentând aspectul cel mai atractiv și mai accesibil al cărții.”
- O atmosferă a Bucovinei de altădată, adunată din secvențe și detalii
Atmosfera acelei epoci este întregită și de ilustrațiile unui Cernăuți interbelic, apărute între coperțile volumului, colecționate chiar de autor. Scriitorul Mircea A. Diaconu vorbește despre modul în care a creat atmosfera acelui Cernăuți:
„Ce mi-am propus prin aceste lucrări să fac este să salvez trecutul. Și cum poți salva trecutul decât locuind în el? Au fost vremuri în care eu citeam secvențe despre Cernăuți, încercând să-mi imaginez că locuiam acolo și mă plimbam. Am și cumpărat vederi cu fotografii din epocă ca să păstrez atmosfera. Despre care Bucovină este vorba? Evident, și despre Bucovina oamenilor simpli. Pe lângă structurile ample, privite de undeva de sus, m-a interesat întotdeauna istoria de jos, de la firul ierbii, istoria detaliilor care sparg toate clasificările. Am decupat astfel din tot felul de secvențe, din tot felul de documente, unele uluitoare, dintr-un spațiu multicultural în care se adunase foarte multă tensiune în epocă, în încercarea de reconstituire a vieții Cernăuților acelei perioade.”
O carte necesară, în contextul în care, așa cum spunea academicianul Mircea Martin, „ignoranța noastră în ce privește Bucovina și Basarabia este foarte mare. Noi încă nu am recuperat istoria acelor oameni și, mai ales, spiritul și specificul oamenilor din aceste ținuturi, pe care nu am reușit să le valorificăm.”
O carte importantă care face un act recuperator, repatriind astăzi o secvență spirituală a poporului român.
