Guvernul vrea să eșaloneze la plată, pentru o perioadă de până la 5 ani, obligațiile fiscale ale companiilor cu probleme financiare, condiționat de constituirea de garanții și achitarea datoriilor curente, considerând că prin ratele eșalonate va avea resurse certe inclusiv pentru pensii și sănătate.
Procedura este avizată și reglementată într-un document semnat de premierul Emil Boc, în care se arată că sistemul este similar formei de sprijin asigurată în sistemul bancar într-o perioadă de dificultate, prin rescadențarea creditelor restante.
Documentul prevede că pentru obligațiile fiscale administrate de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), înscrise în certificatul de atestare fiscală, pot fi acordate, la cerere, înlesniri sub forma eșalonării la plată pe o perioadă de cel mult cinci ani.
Procedura va fi valabilă pentru persoane juridice sau persoane fizice care desfășoară activități economice în mod independent ori exercită profesii liberale, indiferent de forma de proprietate și modul de organizare.
Facilitatea nu va fi aplicată pentru obligații fiscale care au făcut obiectul unei eșalonări ce și-a pierdut valabilitatea, pentru cele de a căror plată depinde acordarea sau menținerea unei autorizații, precum și pentru amenzi de orice fel care constituie venit la bugetul de stat.
Pentru acordarea eșalonării la plată, solicitanții trebuie să fi depus toate declarațiile fiscale, să se afle în dificultate generată de lipsa temporară de disponibilități bănești conform unor criterii economico-financiare care vor fi prevăzute în normele metodologice, să nu se afle în insolvență ori dizolvare.
De asemenea, în maximum 30 zile de la data acordului de principiu, trebuie constituite garanții care să acopere suma eșalonată la plată, dobânzile datorate plus un procent de până la 50% din suma respectivă, în funcție de perioada de eșalonare.
Garanțiile vor putea fi constituite prin consemnarea unei sume la trezorerie, prin scrisoare de garanție bancară ori prin bunuri evaluate de un expert independent, asupra cărora să fie dispuse măsuri asiguratorii.
„Pentru a încuraja contribuabilii să constituie garanții sub forma scrisorii de garanție bancară, astfel încât statul să se asigure că recuperează în întregime obligațiile eșalonate, apreciem că nivelul dobânzii pe perioada eșalonării la plată să fie de 0,02% pe zi de întârziere, ceea ce înseamnă 7,3% pe an”, se propune în document.
Pentru rata achitată cu întârziere va fi percepută o penalitate de 10% din rata de eșalonare, reprezentând obligații fiscale principale și/sau accesorii eșalonate, inclusiv dobânzile datorate.
Nu vor fi datorate penalități de întârziere pentru obligațiile fiscale eșalonate la plată, al căror termen de 90 zile de la scadență se împlinește după data depunerii cererii de eșalonare.
Scrisoarea de garanție bancară va trebui să aibă o perioadă de valabilitate cu cel puțin trei luni mai mare decât scadența ultimei rate din eșalonarea la plată. Pe parcurs, garanția va putea fi înlocuită sau redimensionată la cerere, în funcție de valoarea ratelor rămase de achitat.
În cazul în care, pe parcursul derulării eșalonării la plată, garanția este executată de un alt creditor, iar sumele distribuite din valorificare în favoarea autorității fiscale nu acoperă valoarea garanției, contribuabilul este obligat să reîntregească garanția pentru obligațiile fiscale rămase nestinse.
Tot la cererea contribuabilului, autoritatea fiscală poate executa garanția dacă astfel se stinge întreaga sumă eșalonată. Contribuabilul va putea plăti anticipat, parțial sau total, suma cuprinsă în graficul de eșalonare.
Eșalonarea la plată rămâne valabilă dacă în acest interval sunt plătite orice alte obligații stabilite de autoritatea fiscală, sunt respectate termenele din graficul de eșalonare și dacă sunt achitate obligațiile la fondul de risc aferent împrumuturilor garantate și/sau subîmprumutate de stat, ajutoarele de stat, amenzile de orice fel vărsate la bugetul de stat.
„Întrucât obligațiile fiscale către fondul de risc aferent împrumuturilor garantate și/sau subîmprumutate de stat, precum și alte tipuri de creanțe sunt transmise organelor fiscale în vederea recuperării lor prin executare silită, nu considerăm oportună acordarea eșalonărilor la plată pentru aceste tipuri de obligații, fapt pentru care acestea vor reprezenta condiție de achitare în vederea menținerii valabilității eșalonării la plată. Întrucât amenzile de orice fel stabilite de alte organe și transmise spre recuperare ANAF au caracter sancționatoriu, propunem a nu se acorda eșalonări la plată pentru aceste obligații, fapt pentru care și acestea vor reprezenta condiție de achitare în vederea menținerii valabilității eșalonării la plată”, se arată în document.
Pierderea valabilității eșalonării va presupune executarea garanției, începerea sau continuarea executării silite pentru întreaga sumă nestinsă și plata unei penalități de 10% din suma rămasă.
Guvernul consideră că un astfel de grafic de plată eșalonată poate fi inclus într-un plan de redresare economică a firmei beneficiare, asigurând astfel viabilitatea acesteia, și arată totodată că măsurile de executare silită a disponibilităților din conturile bancare și a creanțelor de încasat de la terți accentuează practic blocajul financiar existent în economie, ceea ce provoacă un efect în lanț asupra partenerilor economici.
„Sistemul propus este similar formei de sprijin oferită de sistemul bancar în perioada de dificultate, prin rescadențarea creditelor restante. Prin încasarea cu ritmicitate a contribuțiilor de asigurări sociale, sub forma ratelor de eșalonare la plată, menținerea în activitate a agenților economici și implicit păstrarea locurilor de muncă, se realizează susținerea bugetului de asigurări sociale de stat pentru plata pensiilor și a bugetului fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru finanțarea sistemului sanitar”, este argumentul prezentat în document.
Guvernul mai consideră că eșalonarea la plată este o formă de stimulare a plății voluntare a datoriilor și de garantare a încasărilor la buget, arătând că în decursul timpului s-a constatat că, pe perioada aplicării actelor normative privind acordarea înlesnirilor la plată, încasările la bugetul general consolidat au crescut, asigurându-se astfel o ritmicitate a acestora atât prin achitarea ratelor din eșalonare, cât și prin plata obligațiilor fiscale curente.
„Prin constituirea de garanții, statul se asigură de încasarea obligațiilor fiscale eșalonate, evitând în același timp adâncirea dificultăților financiare ale contribuabililor. Măsura de sprijin adoptată sub forma eșalonării la plata obligațiilor fiscale restante nu implică elemente de natura ajutorului de stat, întrucât se asigură recuperarea integrală a obligațiilor fiscale restante prin constituirea de garanții la nivelul sumelor eșalonate la plată, precum și a dobânzilor datorate pe perioada eșalonării la plată”, mai susține Guvernul.
Organizațiile patronale UGIR-1903 și CONPIROM au propus Guvernului, în luna decembrie, eșalonarea la plată, pe o perioadă de până la cinci ani, a datoriilor firmelor la buget, dar și acordarea de facilități contribuabililor buni-platnici, ca o măsură de sprijin în condițiile crizei.
