Guvernul va avea dreptul să respingă ofertele cu un preț „neobișnuit de scăzut” pentru contracte PPP



Guvernul va avea dreptul ca la licitația pentru atribuirea unui contract de parteneriat public-privat să respingă o ofertă considerată ca având „un preț neobișnuit de scăzut” și în cazul căreia există indicii, după analizarea unor date suplimentare, că nu va putea fi susținută tehnic de investitor.
Prevederea a fost inclusă într-un proiect de ordonanță de urgență obținut de MEDIAFAX și care modifică Legea parteneriatului public-privat, după ce Comisia Europeană a atenționat autoritățile de la București că textul acestei legi încalcă normele UE în domeniu.
„În cazul în care un ofertant depune o ofertă cu un preț neobișnuit de scăzut, partenerul public are dreptul să o descalifice, dacă în urma analizei unor detalii solicitate în scris de la ofertant aceasta nu este susținută din punct de vedere tehnic, financiar, logistic ori nu corespunde din alte puncte de vedere stabilite de către partenerul public prin anunțul de selecție”, se arată în document.
Proiectul nu include și definiția prețului considerat „neobișnuit de scăzut”, dar legislația în vigoare privind achizițiile publice tratează o astfel de ofertă în raport cu ceea ce urmează să fie furnizat, executat sau prestat, atunci când prețul ofertat, fără TVA, reprezintă mai puțin de 85% din valoarea estimată a contractului.
În document mai este stabilit că, în cazul nefinalizării discuției cu niciunul dintre investitorii care au depus oferte pentru un contract de parteneriat public-privat, autoritatea publică are dreptul la reluarea întregii proceduri, chiar și cu refacerea studiului de prefezabilitate.
Investitorii vor fi selectați prin procedură deschisă (desfășurată într-o singură etapă, în care orice investitori interesat poate depune o ofertă) sau prin dialog competitiv (care se desfășoară în două etape, în care ofertele sunt depuse doar de către investitorii selectați în urma evaluării scrisorii de intenție).
Procedura deschisă sau de dialog competitiv va putea fi finalizată chiar dacă este depusă o singură ofertă, dacă sunt respectate cerințele minime din anunțul de selecție.
Toate aceste modificări sunt explicate prin faptul că Direcția Generală Piață Internă și Servicii a Comisiei Europene a atras atenția autorităților române că actuala lege a parteneriatului public-privat, în vigoare din octombrie 2010, este în contradicție cu normele UE și a solicitat remedierea de urgență a problemelor de neconformitate.
„Neadoptarea unor măsuri urgente pentru modificarea dispozițiilor legale privind parteneriatul public-privat poate avea ca efect declanșarea procedurii de infringement de către Comisia Europeană, consecința cea mai gravă în acest caz reprezentând-o amânarea/întârzierea implementării unor proiecte de investiții majore”, se atenționează în proiect.
Documentul relevă că România a fost notificată de către Comisia Europeană asupra necesității modificării Legii parteneriatului public-privat la începutul lunii februarie și are la dispoziție 70 de zile pentru a încheia această fază, termenul limită fiind 15 aprilie 2011.