| |||
| |||
|
|
|
|
Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.
 |
(* împreună cu orașul Luxemburg) Oraș - municipiu reședință de județ, având o populație de peste 147.000 de locuitori, al 14-lea oraș al țării, funcție de numărul de locuitori. Prima atestare documentară în anul 1191. Oraș-martir al Revoluției din Decembrie 1989. În Sibiu își are sediul Bursa Monetar Financiară și de Mărfuri, instituție emblematică a mediului de afaceri din România. Adăpostește sediile consulatelor Austriei, Germaniei și Luxemburgului. Oraș înfrățit cu 10 localități de anvergură din SUA, Austria, Germania, Belgia, Franța, Marea Britanie, Japonia, Venezuela. Este un important nod rutier și feroviar, fiind străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E68/E81 (drumul național DN1). În Sibiu se intersectează E68 Nădlac - Brașov, E81 Halmeu Constanța, DN1 București - Borș, DN7 București - Nădlac, DN14 Sighișoara - Sibiu. Centura rutieră a orașului în lungime de 20 de km este la standard de autostradă (17,2 km) iar tronsonul din A1 inaugurat și dat în exploatare se întinde până la Săliște. Sibiul are 3 autogări operaționale pe plan intern și internațional. Principalul operator de transport este „Atlassib”. 20 de linii de transport în comun deservesc locuitorii orașului. Alături de acestea în oraș mai există 8 companii de taxi. Are un aeroport internațional recent modernizat, care asigură legături directe cu Austria, Spania, Germania, Marea Britanie și Italia. Are un Spital Clinic de Urgență dotat la standarde europene, alături de care mai ființează Spitalul Clinic de Pediatrie, Spitalul Militar de Urgență și Spitalul CFR. Sibiul cuprinde un total de 35 de hoteluri și pensiuni. Sibiul este un important centru universitar al țării, un număr de 28.000 de studenți regăsindu-se în instituțiile de învățământ superior de aici: |
 |
|
Universitatea „Lucian Blaga” Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Universitatea Alma Mater Universitatea Româno-germană ===== Principale repere culturale și turistice: I. Palatul Bruckenthal și Muzeul Național Bruckenthal cu următoarele domenii de interes: Galeria de Artă Europeană Galeria de Artă Românească Biblioteca Bruckenthal - cuprinzând circa 280.000 de volume, bibliotecă inițiată de însuși baronul Samuel de Bruckenthal prin cele aproape 16.000 de volume donate. Cuprinde printre altele 778 de manuscrise, 442 incunabule, 30.000 de titluri de carte europeană rară, provenind din sec. XVI - XVIII, 1.500 de volume de carte românească rară, Muzeul de Istorie Muzeul de Istorie Naturală Muzeul de Istoria Farmaciei Muzeul de Vânătoare Sala cu frescă II. Complexul Național Muzeal ASTRA, reprezentat prin Muzeul Civilizației Populare Tradiționale Astra Muzeul de Etnografie Universală Muzeul Civilizației Transilvane Astra Muzeul de Etnografie și Artă Populară Săsească III. Obiective istorice: Numeroase lăcașuri de cult reprezentate Catedrala Ortodoxă, cea Evanghelică, precum și biserici aparținând diferitelor culte. Centrul istoric al orașului cuprinzând Zidul Cetății, Piața Mare, Turnul Sfatului, Turnul scărilor, Pasajul scărilor, Podul Minciunilor, Casa Albastră Cetăți medievale la Nocrich, Săliște, Biertan, Cisnădie, Mediaș Moșna, cetăți țărănești la Valea Viilor și Copșa Mare. IV. Pelerinaj cultural la Rășinari, localitatea natală a lui Octavian Goga (casa memorială) și Emil Cioran. V. Instituții de cultură: Sala Thalia - sală de teatru și concert, care adăpostește sediul Filarmonicii de Stat din Sibiu Casa de Cultură a Municipiului Teatrul Național Radu Stanca, fondat în 1788 Teatrul de Balet Teatrul pentru Copii și tineret Gong. |
|
|
VI. Manifestări culturale tradiționale: Festivalul Internațional de Teatru Festivalul Internațional de Jazz Festivalul Internaţional de Film Astra Film Festival Festivalul ARTMANIA Festivalul "Cântecele Munţilor" Sibiu Opera Festival Concerte Estivale Festivalul Jazz & More Festivalul "Vară, Vară, Primăvară" Târgul Olarilor Târgul de Crăciun Repere geografice și turistice importante: Stațiunea de iarnă Păltiniș Lacul Glaciar Bâlea și Cascada Bâlea Ocna Sibiului |
|
|
Tzărănoaie - municipiu reședință de Gubernie, având o populație de aproximativ 92.000 de locuitori, dintre care 50.000 cu domiciliul stabilit în auslanduri și alții 42.000 de locuitori stabili, reprezentând pensionari, milițieni maidanezi, bugetari, asistați social și bișnițari bazariști. Prima atestare documentară a cetății este pusă serios la îndoială de recentele dezvăluiri Wikileaks. Astfel: - S-a dat publicității textul original și traducerea pisaniei voievodului Petru I Mușat adresată regelui polonez Vladislav al II-lea; această misivă nu face mențiune la Suceava, ci reprezintă doar o notificare a voievodului maldavan prin care îi trimite pölacului un avans de 3.000 de euro-ducați de Haur pe care îi voiește preschimbați în marafeturi cu specific medieval: sprayuri Maliția-Galiția, blue-jeans originali, manufacturați la Cracovia din foaie de cort, adibași Puna și Mike, desagi cu sare colorată Delikat și legături de iarba draaqului marca Apollonia, Arberia, BT și DS. Din traducerea exactă a acestui înscris istoric rezultă, fără putință de tăgadă, faptul că voievodul întemeietor al tărâmului zimbrilor și bourilor moldoveni (ulterior decăzuți la condiția umilă de boi regulari) îl somează pe Măritul traficant polonez ca să nu-i mai trimită marafeturile la vamă la Siret, c-acolo au tăbărit lefegiii vistiernici valahi care, dimpreună cu ispravnicii de la DIICOT și DNA au prins cu arcanul pe toți răzeșii – grăniceri, oameni de încredere a Măriei sale – Vanea Fedocico. Mai mult decât atât, domnitorul moldovean precizează expres toponimul Siret, nicidecum Suceava, loc în care regele leșilor să-i trimită marafeturile înstruțate în polietilenă, să le îmbarce în barcazuri fără velă sau cârmaci și să le repeadă peste apă. |
|
|
Fără vreo relevanță față de tranzacția oneroasă dintre voievodul moldovean și regele polonez, în încheierea scrisorii se poruncește ca odată cu marafeturile arvunite să fie slöboziți din robie trimeși în Moldova și șatra țâganilor galițieni a Gorașilor, care, după pribegie, să-și românizeze numele în bejenari și să zămislească, peste secoli, o mare săminție de cărturari de mucava, de politicieni sicofanți, de jenerali izmănari sau prim-miniștri de la Ignat până la Crăciun; - De asemenea, tot dezvăluirile Wikileaks aruncă un alt semn de întrebare asupra autenticității enciclicei redactată de catolicosul Theodoros al II-lea, înscris care, în urma analizei cu izotopul de Carbon 14, s-a dovedit a nu fi redactat în perioada sfârșitului de secol XIV, ci mult mai târziu, prin sec. XVIII, plastografia fiind realizată de niște negustori levantini, utilizând o varinată de dagherotip precursor al Photoshopului. Suceava este așezată la răspântia unor importante rute comerciale și de transport. Suceava este străbătută de Drumul european 85 (DN2). Întrucât acest drum are o importanță strategică deosebită, după modelul fostelor linii de apărare de la Focșani – Nămoloasa – Galați ( Pervaia Mirvaia Vaina) sau al frontului Iași – Chișinău ( Ftaraia Miraviaia Vaina), Comanul muscălesc dregător al Cetății Baia a organizat linia de apărare Fălticeni – Pașcani – Târgu Frumos. Această linie de apărare, menită a zădărnici invazia năvălitorilor teutoni din tribul sibiano-germanic al evanghelicilor, a fost concepută prin amplasarea de-a lungul și de-a latul căii de transport a nenumărate lucrări de artă militară, reprezentate prin: șanțuri antitanc, abatize, ambuscade, poduri-capcană, baraje, avalanșe. |
|
|
În afara acestei importante rute de transport orientată pe axa Sud-Nord, Suceava mai este traversată de o serie de alte căi de comunicație, printre care pot fi menționate: Coridorul I panasiatic, reprezentat de E 58, ce străbate județul de la Est și se îndreaptă către Westul glorios, realizat în batgiocură de niște Moflozi Aktori-comedianți greci, aflați în Cola(p)s financiar, cu toții asfaltagii cu vocație de șmenari înrăiți. Pe acest drum, cutumiar denumit „Drumul tizâcului, al grefierilor, procurorilor și judecătorilor, al trepădușilor botoșăneni dornici de închiabureală, viitori ștabi lefegii”, se aburcă în gubernie toate scursurile, toate lichelele și toate secăturile din Botoșaniul riveran, curve, lichele și secături ariviste dornice de împlinire profesională și materială în Cetatea de Scaun. Alte rute de transport ce străbat municipiul Suceava sunt DN29A, drum denumit Drumul Mătăsii, al vodcii și al Jing-Lingului și care realizează legătura economică cu Botșeniul Popii Horga & Co. Nu în ultimul rând trebuie de menționat drumul județean 209D - Drumul Oaselor și al Viceroy-ului, de asemenea o importantă cale de negoț nefiscalizat, care asigură ruta alternativă dintre wild-north-ul județului și municipiul capitală de județ. Interoperabilitatea acestor rețele de transport rutier este asigurată de șoseaua de centură a Sucevei, Această năprasnică manifestare a non-discernământului managerial isvorăște demiurgic din Chaos și se îndreaptă abrupt către Chaosul cosmogonic, motiv pentru care și-a primit cognomenul de The Route 66 – The Road to Hell. |
|
|
Șoseaua de centură este realizată la rang de autoband nemțesc, având un număr de 3 benzi + banda de urgență pe fiecare sens de mers. Centura ocolitoare a Sucevei a fost inaugurată încă de acum 4-5 ani, ea fiind operațională în procentaj de 126, 4(3)%. La tăierea Panglicii inaugurale au fost prezenți, într-o armonie desăvârșită, toți factorii responsabili cu realizarea acestei importante lucrări de infrastructură: președintele în funcție Traian Băsescu, viitorul președinte JWK, foștii președinți Emil Constantinescu, Ion Iliescu, Nicolae Ceaușescu și Gheorghe Gheorghiu-Dej, premierii Emil Boc, MRU și VV Ponta Copy-lot, miniștri ai turismului, ai Dezvoltării regionale și ai Transporturilor, președinții de Consiliu Județean Gheorghe Flutur și Cătălin Nechifor, Megafericitul DaniEL - The Holy Buck $, PreaSicofantul Pigment-Petrea Sidorovitul, preoți, călugări, prelați, prelate, pelerini, pelerine și mantale de ploaie, oameni de afaceri și bugetari mimetizați în oameni de afaceri, băgători de seamă, gură-cască, cerșetori, hoți de buzunare etc. Municipiul Suceava are o rețea stradală semnificativă, principala caracteristică a acesteia fiind asemănarea flagrantă cu străzile orașului german Dresda, astfel cum arătau ele în data de 16 februarie 1945, după terminarea celor 2 zile de cumplit bombardament aliat. De precizat amănuntul inedit că Suceava este PRIMA localitate din lume care are realizată în integralitate pavarea Symmetrică a trotuarelor, atât pe partea stângă, cât și pe partea dreaptă a întregii rețele stradale descrisă anterior. |
|
|
Populația Sucevei este deservită de un număr de două linii de transport în comun, asigurate operațional de un număr de 5 autobuze TPL. (pardon, doar 3 întrucât unuia i-a explodat un cauciuc, iar al doilea a intrat în vitrina unei farmacii. Total 3, cu un grafic orar de 15 minute așteptare a călătorilor în WC-urile publice denumite stații de mijloc de transport în comun.) Pe lângă aceste 2 linii de transport și 3 autobuze, Suceava mai are un număr de 38.000 de taxiuri și maxi-taxiuri, dintre care doar un număr de 2.000 sunt autorizate de municipalitate. Suceava se mândrește cu Aeroportul Spațial Salcea, construit la standardele sistemului solar. Acest aeroport, având dotări la rang de cosmodrom Baikonur, asigură legături Spațiale cu: Stația Spațială Internațională, The Dark Side of The Moon, planeta Mercur, planeta Marte, planeta Venus, Planeta Pubis, Planet der Affen și Planeta Moldova. Ca spații de joacă și agrement, Suceava ocupă primul loc în lume la suprafața de spațiu verde / locuitor, conducând detașat cu 4,22 mm pătrați / locuitor. Această performanță a fost posibilă prin tăierea tuturor copacilor existenți în municipiu și betonarea suprafețelor astfel obținute. De asemenea, o pondere importantă a acestei statistici o oferă Baza de agrement din Parcul Șipote, zonă amenajată la standard de Disneyland, dotată fiind cu androizi leșinați, boschetari, pungi de aurolac, căcați, cutii de conserve goale, femei gravide și / sau violate multiplu, tigve de mortăciuni umane și animale înfulecate de canibali, ace de seringă utilizate multiplu de narcomani, pamperși utilizați, chiștoace de jointuri din etnobotanice, prezervative reutilizate prin reșapare vulcanică etc. |
|
|
Municipiul Suceava este înfrățită cu o sumedenie de localități de pe toate continentele, cele mai reprezentative fiind: - comuna Hliboca din Ucraina, loc în care, într-o standolă se manufacturează, la mașinuță electrică, celebrele țigări Jing-Ling, Marble și Plugarul; - cartierul Ciocana din Chișinău – Rep. Moldova, cartier vestit pentru vodca produsă în căzile din baia apartamentelor, precum și prin numărul impresionant de „studente” venite în Suceava ca să studieze la USV, să se facă masterițe și doftorițe ale programului de studii „Felațio și Podul de Flori - repere interculturale și trans-istorice moldovenești”; - satul Haafuasia din insula Fütuna, arhipelagul Vanuatu. În afara acestora, Suceava mai este înfrățită cu zeci de localități din Uganda, Botswana, Kiribati, Ciad, Gabon, Eritreea, Niger, Togo, Namibia, Angola, Mali, ISIL, Leshoto, Gambia, Burkina Faso, Sierra Leone, Liberia, Congo, Palau, Tuvalu, Tanzania și Samoa. Industria este deosebit de dezvoltată în municipiul Suceava; printre marii operatori economici cu capital integral privat putând fi menționați:CPL,CCH, Mobstrat, IFA, IUPS, Rulmentul, IMUS, Iulius Mall, Shopping City, Carrefour, Real, Kaufland, Auchan, Lidl, Profi, etc. Suceava este un important centru balnear, fiind prima stațiune din lume care a introdus conceptul de terapie olfactivă. Principalele așezăminte balneare sunt la Burdujeni – Stația de decantare a apelor uzate și groapa de gunoi de la ieșirea municipiului, proiect reimplementat cu succes în pasul Mestecăniș, la Pojorâta. |
|
|
I. Repere culturale - Cetatea de Toaletă (Scaun) a Sucevei restaurată în stil Art nouveau prelipcan – Unica cetate medievală din Europa cu geamuri termopan, ziduri de apărare izolate termic, balustrade din inox, alei pavate Symmetric și tablă Lindab rezistentă la ghiulelele osmanlâilor. - Porți bucovinene noi, atât la intrarea cât și la ieșirea din gubernie, porți idolatre și deșarte dinaintea cărora să fie declamată celebra „Nedumerire” a menestrelilor de la Pasărea Colibri. - Cel mai uriaș, kitsch și de neam-prost Ou Tradițional de Paște. - Biblioteca municipală „Padrino Lounge” amplasată în foaierul mare al Casei de cultură a Municipiului. - Groapa de gunoi de la Mestecăniș, proiect unicat mondial, realizat în batjocura fondurilor de coeziune europeană. - Zidul Morții de la intersecția șoselei de centură cu DN17, „genială” lucrare de artă inginerească, materializare eficientă a distihului popular „Cine-a pus pilonu-n Drum Ăla a fost om nebun.” - Cel mai năstrușnic țintirim din tot fostul Tratat de la Varșovia, reprezentat de mausoleul funerar din centrul Sucevei, cu rol de parcare htonică a dricurilor mortuare, construcție megalomanică ce îmbină armonios stilurile arhitectonice ale Domului atomic de la Hiroshima, Clădirea Reichstagului nazist din mai 1945 și centrul Manhattanului în dupăamiaza zilei de naineleven. II. Așezăminte de cultură: Orașul Suceava se mândrește cu un record inegalabil, înscris în Guiness Book of Records: este orașul cu cea mai mare densitate a instituțiilor de cultură teatrală, cinematografică, muzicală, literară, galerii de artă, simeze etc. Printre cele mai faimoase așezăminte culturale se înscriu: |
|
|
- Festivalul internațional de iodlere și hăulituri „Cânt și joc ca la ușa cortului” – manifestare artistică organizată la Bogata sub patronajul profesorului doctor în filozofie Ștefaan Alexaandru Băișaanu; - Festivalul internațional de film în aer libertin „Fuck ce vreau, dar știu ce fac”, având secțiunile: scurtmetraj „amateur” și „vouyeur”, respectiv lung metraj „hentsai”, „creampie”, „bukkake”, „gang-bang”, „MILF” și „babe”. - Festivalul Național de colinde și obiceiuri de Anul nou, desfășurat în fața și sub ferestrele Palatului administrativ din Suceava, festival mecenat de Cătălin-Ioan Nechifor și Costică Harasim-Beamweu; - „Kiss me baby, kiss me hard!” - Gala pupătorilor de moaște și a închinătorilor la tibii și peronee de episcop pedofil – manifestare anuală dedicată celor cu mințile îmbălsămate în votcă, supertiție, incultură, ignoranță și misticism. - Jocurile paralimpice ale echipelor instituțiilor bugetare. Probe de concurs: Jocuri de societate „Luarea bățului cu gura”, „Probă de scoatere-viteză a secerii introbăgate în cur”, concurs de oratorie și elocință feminină „Da, mamă, sunt beată!”; - Campionatul internațional de acrobații la saltea elastică, minifotbal și penis cu piciorul, campionat desfășurat pe pisda elastică a Aeroportului Spațial Salcea, în intervalele dintre decolarea unei rachete și aterizarea unei navete de bere cu gust puternic și amărui. - Ziua porților deschise, eveniment organizat cu sprijinul DNA, la APIA Suceava, Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava și Judecăcătoria Rădăuți; În concluzie, municipiul Suceava întrunește toate condițiile pentru a concura întru desemnarea drept Capitală culturală europeană.* |
|
|
BOILOR din Tzărănoaia Împuțâtă a Sucevei, care delirează abulic despre candidatura Sucevei la titlul de Capitală culturală europeană, li se cuvine doar o neechivocă apostrofare: PUNEȚI MÂNA, DRAACULUI, ȘI REPARAȚI POSTAMENTUL STATUII LUI ȘTEFAN CEL MARE! ȘI STRÂNGEȚI RAHAȚII ȘI GUNOAIELE DIN CALEA ȘI DIN FAȚA STATUII! BOILOR! ----- * Notă: desemnare CÂND? Răspuns: la PÜLIVARĂ. |
|
|
„în Suceava există public pentru teatru, ”că există oameni care iubesc cultura şi au foame de cultură”. „că trebuie hrănite şi sufletele, nu numai buzunarele…” În fapt, quellbossul este sufocat de mânia eșecului eternei cacealmale făcută în cel mai autentic stil de cocalar din Bogata. Nesimțitul s-a pitulat îndărătul unei teme conceptuale a cărei contestare atrage asupra contestaorului, în mod inevitabil, anatema de țărănoi necioplit. Acest veșnic jucător la cacealma a inventat o fantoșă pe care a întoțit-o în straiele simandicoase ale culturii. Apoi, țâganul ursar s-a transformat în țâgan sforar-păpușar, începând să plimbe fantoșa prin târg și să zbiere în cea mai autentică manieră: „ Culturăăăăăă aveeeeeem! Culturăăăăăă vindeeeeeem! Cumpărăăăăăăm fiare vechiiiiii! Cumpărăăăăăăm sticlăăăăăăă! Culturăăăăăă aveeeeeem! Culturăăăăăă vindeeeeeem! Cumpărăăăăăm voturi! Hai la cultură, rrumâneeeee! Culturăăăăăă aveeeeeem! Rostul aceste manufacturări a păpușii cacealmiste acționate sforărește a fost dictată de pragmaticul calcul din capul quellbosului ce trăgea semnalul de alarmă cu privire la lipsa oricărei poziții dominante într-o eventuală negociere. Și atunci, șmeceheranul țâgănoi cacealmist, s-a apucat să fackă el, din ciocan priboi și ilău, un argument mediatic funcție de care să încerce să mai joace o dată la cacealmaua politică. Adicătelea el, cu un 3, un 5 un 7, un 8 și o Adelă în mână, a avut tupeul să încerce să NEGOCIEZE RENUNȚAREA LA CANDIDATURA LA PRIMĂRIE în schimbul a nuș ce piszda mamei lui i s-a năzărit prin mințile alea emanând ferodoul ars al egocentrismului exacerbat înspre cote psihotice. |
|
|
Tupeu de țâgan ursar, transformat în țâgan sforar, păpușar și cacealmist. Bineînțeles că nimeni nu a marșat la cacealmaua cocalarului, toți i-au plătit cu sec, ca să-i vază „superba” colecție de ași de tinichea din mână, ocazie cu care i s-o fi spus neaoș: „Du-te, bă, în piszdele mă-tii cu cacealmaua ta, cu primăria ta și cu capitala ta cocălărească.” Acuma Quellbosul sforar spumegă de furie și scoate flăcărie pe nări, pe urechi și pe alte orificii din varii motive. - primul ar fi că nu i-a ieșit cacealmeaua santajistă; - Dar cel mai mult turbează la ideea că s-a făcut de căcat în văzul urbei, așa că acum, sufocat de iraționalul furibund, se apucă el de tot felul de acțiuni pompieristice și heirupiste menite să-i mai gâdile puțin ouțele și orgoliul, să capete o cât de cât confirmare a aberației sale cacealmiste, pentru ca astfel să mai fie atenuată un pic impresia de penibil rămasă după eșuarea plusării cacealmiste. Game over, băișanu. Din punct de vedere politic, EȘTI TERMINAT. Nu te-au terminat alții, astfel cum mintea-ți ar putea derapa pe lângă raționalul firesc, ci te-ai terminat singur. Prin jocul la 2 capete practicat permanent, prin cohorta de puradei și cumătri, prin Dama de Treflă amploiată la Sănătate, prin „performanța” de 7,29% din opțiunile lectorilor. Prognoză: Nu numai că nu vezi nici clanța de pe iteriorul ușii primăriei, dar, în 2016, nici nu prinzi loc eligibil pe listele PNL. Ar fi timpul să te retragi decent, atâta timp cât încă nu te-ai uns definitiv de grotescul și penibilul iremediabil cuvenit unui arivist notoriu. |
|
|
Între comm. 3.6 și 3.7 se va citi următorul calup cenzurat DE UN LABAGIU de ARGAT din redacția Monitorului. repost: ----- „- Padrino - Lounge - Padrino-Lounge - Oscar Wilde Pub - 31 Motor’s Pub - Chagall Pub - Del’Iri Pub - Lugano - L’Incontro Café - Da Vinci Ristorante - Taco-Loco - Apropo Café - Brădet - Babylon Club - R Club - V Club - Ranch Club - La fierărie III. Pelerinaje culturale la: - Prelipca – muzeul și casa memorială Johhny & Elye Long - Bogata – muzeul meșteșugurilor căldărarilor și cortul memorial A. Băișanu & Puradeii și cumătrii. - Suceava – lacătul-monument de pe ușa Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Suceava. IV. Edificii religioase Suceava abundă în edificii și lăcașuri religioase. Dintre acestea, la rang de tichie de mărgăritar stă Catedrala Mântuirii Neamului-Prost al popimii hapsâne și hrăpărețe, semnatare vocaționale ale legământului de sărăcie. Alte edificii religioase, demne de a fi cuprinse într-o scurtă descriere a Sucevei, sunt bisericile, bisericuțele, milibisericuțele, microbisericuțele, nanobisericuțele și picobisericuțele întâlnite în fiecare cartier, la fiecare răspântie de străzi, la fiecare scară de bloc și la ușa fiecărui garaj auto. V. Evenimente culturale anuale: - Festivalul internațional al scrierii masoretice cu oi pe dealuri de la Bucșoaia - „Cele 5.000 de sarmale de Aur și Gușatul de Diamant” – festivalul național al pomanagelii de Sânziene; - „Suntem Ciolan din osul strămoșesc” - Festivalul internațional al cerșetoriei bugetate „Fasolea cu ciolan patriotic” – etapa a II-a – 1 dec. 1918; - Gay pride fest – Colegiul uninominal 2 Burdujeni – „Hai duru-duru, cea mai bună p***ă-i kuru!”; - Programul „Paște fericit păpădie în Bucovina”; - Programul „Crăcește grațios în Bucovina”;” |
|
|
fiind vorba de flutur, bălan sau lungu, evident că este cenzurat! Că doar este clar pentru toată lumea, vizibil și de pe lună, că acest mizerabil argat, de e redactor-șef la Monitorul de Suceava, este cea mai pupicuristă slugă a pedeleilor. Ori, am stipulat KLAR acum câteva zile că mă cac în pălăria monitorilor ș-a lor campanie manipoulatoare! Deviză: „Ftcm. Dnm, îdug.” 3:) Slugă ordinară, lasă comentariul al locul lui. De hăcuit un eseu (alcătuit într-o structură unitară, simetric celui rezultat din prezentarea Sibiului), să-l hăcui mă-tii acasă, sau să-ți hăcui agramatele tale editoriale. Pe al meu ORI ÎL LAȘI INTEGRA, Ori ȘTERGI TOT și PUNE ÎN PISDA MĂ-TII BAN PE USERNAME, să contabilizez al 43-lea BAN. Să-i hăcui mă-tii textele, imbecilule, nu mie! |
|
|
Băi păduchi râioși din redacția scorMonitorului fütu-vă muma-n kur să v-o ☭ Io* așimâine, Taz a prezis, CU UN AN ÎNAINTE DE 2012, dezastrul electoral al pedelacheilor. Taz a prezis, cu mai bine de jumătate de an înainte, încarcerarea varanului. Taz a prognozat, cu 2-3 luni înainte de nov 2014, repetabilitatea scenariului slovac al alegerilor prezidențiale și a pronosticat victoria lui Iohannis, ba mai mult, a dat procentajele turului II al alegerilor la eroare de 0.83 puncte procentuale. Taz nu e bugetar să i se conteste dreptul de opinie. Taz nu e mânjit de nici un țechin nemeritat, să i se poată pune pumnul în gură. Taz nu e răsplătit cu vreo sinecură systemică, să poată fi pus la îndoială cuvântul lui. Nu e asistat social, să i se poată contesta opinia, Nu e năimitul nimănui, ca să poată fi bănuit de favoritism mercenar. Nu e nici undercover al systemului, ca să poată fi asimilat tagmei derbedeilor statului de drepți, trimiși în haită la combat forumistic manipulant. Însă, țineți minte prophecya lui Taz, formulată cu un an înainte de alegerile locale 2016: UN CÂCAT o să câștige bălănelul vostru alegerile pentru primăria Sucevei. Luând în considerare modificările la legea alegerilor locale – Președintele CJ ales în mod indirect, prin votul majorității simple a consilierilor aleși, NICI Fluture al vostru NU O SĂ AJUNGĂ președinte de CJ. Alegerile viitoare nu voar mai avea drept locomotivă electorală candidatul la șefia CJ. Meciul se dă la nivelul candidaturii în municipiul reședință de județ. Valabilă prognoza eșecului multiplu și pentru piesiediști sau alți șobolani de prin făcăturile alea de partidulețe - balamale cu deschidere pe ambele sensuri – peempe, alde sau uniepiereie. |
|
|
La anul o să luați cu toții exact ceea ce vi se cuvine: CIZMA-N KUR pe post de impuls vectorial către LADA DE GUNOI A ISTORIEI. În ceea ce mă privește, anul trecut am jucat în tabăra câștigătoare și numai bine nu am ieșit. Întrucât nici lungu, nici bălan, nici flutur nu au fost colegi cu mine nici la percheziții domiciliare sau informatice, nici la acțiuni de protest, nici la dat cu subsemnatul pe la Parchet, ei bine, consider că mi-am câștigat toată libertatea publicistică de A MĂ CÂCA ÎN PĂLĂRIA VOASTRĂ DE GOLĂNAȘI ORDINARI. Astfel încât, de acum înainte, regulile de bază ale trollingului pe situl monitorului sunt următoarele: 1. Fuck ce vreau, dar știu ce fuck! 2. Füt tot ce mișcă. Dacă nu mișcă, îi dau un ghiont” Post-scriptum: A venit vremea unui nou tip de opțiune electorală. Foștii – LA LADA DE GUNOI A ISTORIEI. ABSOLUT TOȚI! p.p.s. nu puteți voi bana cât pot eu loga! ’vă muma-n kur de neisprăviți! |
|
Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.
Primăria Suceava și Consiliul Local au OBLIGAȚIA ca mâine, dacă nu au făcut-o ieri, să taie din finanțarea acordată așa-zisului club de fotbal Foresta Suceava sau să o oprească pentru o vreme! Foresta Suceava este un club plin de datorii și... Citeşte
E timpul vacanţelor, prilej foarte bun să ne căscăm ochii, dând câte o raită prin lume. Şi să vedem cum stă treaba în alte ţări, care ştiu într-adevăr să facă turism. Până şi Balcanii ne dau clasă. Grecii ca grecii, dar... Citeşte
Mereu am respectat scrisul. Mereu am respectat cititorii. Am fost şi sunt genul de autor care scrie fie şi pentru un singur cititor. Când cineva îşi face timp pentru a-ţi dărui atenţie şi a citi ceea ce scrii, eşti obligat să fii la... Citeşte
Asociația GAL Sucevița-Putna anunță lansarea unui apel de selecție pentru măsura M 1/6B(DI SDL2A)–EURI „ INVESTIȚII ÎN INFRASTRUCTURA SOCIALĂ”1. DATA LANSĂRII APELULUI DE SELECŢIE: 18.08.20232.... Citeşte
Medicina Muncii Jupânu` RadioTop Suceava suceava.online Tenis Paul Videograf Cinema Suceava Cosmetică
Textele şi fotografiile sunt proprietatea titularilor de copyright şi nu pot fi reproduse fără acordul scris al acestora. Termeni şi condiţii de utilizare www.monitorulsv.ro |
|
( 8 aug 2015, 11:10:27
Mai amu vreo doi ani, neobrăzatul ăsta oferea tombole cu mașini, îmbla cu racordarea prin Blocurile NATO, pupa de trei o pe gură babe ofticoase și astmatice, promitea wireless gratuit în toate parcurile cu acces broadband pe redtube și redporn, ce mai, o nebunie!
Acuma văz că începe cu bilețele de papagal, cu spectacole de zgomot, fulgere și tunete.
Ce n-ar face quellbossul numai să se aleagă încă o dată în coledzi, el care de la patrusopt tot dă-i si luptă, si luptă, si dă-i...
bĂIȘANE, ia de aici integral cele 2 calupuri de postări, referitoare la atuurile ce au permis Sibiului să fie desemnată capitală europeană în 2007, respectiv atuurile ce permit Sucevei să fie desemnată capitala ipocriziei.
Enjoy! și în vecii vecilor să nu mai pomenești de aberația asta iresponsabilă, isvorâtă din adâncul fremătător al mințișoarei de cocalar panicat de perspectiva remânerii fără colezi!