Institutul Național de Statistică a publicat statistica silviculturii pentru anul 2025, iar analizarea datelor de către ASFOR confirmă o gestionare echilibrată a fondului forestier național și o activitate a sectorului desfășurată în parametri firești.
Potrivit INS, fondul forestier național ocupa la sfârșitul anului 2025 o suprafață de 6.617.000 hectare, respectiv 27,8% din teritoriul țării, în creștere cu aproximativ 58.000 de hectare față de 2016. Recolta de masă lemnoasă a totalizat 19,41 milioane m³, cu 771 mii m³ peste nivelul din 2024, dar sub maximul ultimului deceniu. La o creștere anuală a pădurilor de 59 milioane m³, recolta reprezintă aproximativ 44% din sporul anual, mult sub media europeană de 63–66%.
„Datele oficiale merită citite fără grabă și fără emoție — nici cu entuziasm triumfalist, nici cu alarmism. Ele arată o pădure care, pe ansamblu, își menține și își extinde ușor suprafața, o recoltă situată sub jumătate din ceea ce pădurea produce anual și un sector care își vede de lucru. Este o marjă de siguranță pe care puține țări europene și-o permit”, a declarat dr. ing. ec. Ciprian Dumitru Muscă, președintele ASFOR.
Două treimi din păduri, ale statului, o treime privată
Structura pădurilor din România rămâne dominată de foioase, cu 70,6% din suprafața pădurilor, rășinoasele acoperind 29,4%. Proprietatea publică deține 64,4% din fondul forestier, iar cea privată 35,6%, cu o pondere privată în creștere ușoară, pe fondul continuării retrocedărilor.
Statistica arată totodată că 95,9% din volumul recoltat a fost exploatat de persoane juridice atestate, că tăierile rase au acoperit doar 2.438 hectare — 3,5% din suprafața parcursă cu tăieri de regenerare în codru — și că 64,3% din regenerările anului 2025 s-au realizat pe cale naturală, conform recomandărilor științei silvice.
”Merită remarcat și progresul de pe terenurile degradate din afara fondului forestier: 954 hectare regenerate în 2025, față de 610 hectare în 2016. Pădurea își vede de ciclurile ei, iar silvicultorii de lucrările lor”, spune Ciprian Muscă.
Creștere a valorificării masei lemnoase
În privința cifrei de afaceri a unităților silvice, redusă de la 5,26 la 4,13 miliarde lei, ASFOR subliniază că scăderea provine aproape integral din zona serviciilor, ale căror venituri au coborât de la 1,60 la 0,37 miliarde lei, în timp ce valorificarea masei lemnoase a crescut de la 3,21 la 3,42 miliarde lei.
„Corecția este una de structură, nu de substanță”, precizează președintele ASFOR.
Asociația Forestierilor din România atrage atenția și asupra unei reașezări a pieței: vânzările de masă lemnoasă pe picior au crescut cu 15,4% față de 2024, în timp ce vânzările de masă lemnoasă fasonată au scăzut cu 4,3%. În acest context, ASFOR solicită o evaluare onestă a valorificării în regim fasonat, realizată pe rezultat net — după scăderea costurilor de exploatare suportate de vânzător, nu pe prețul brut de strigare.
”O asemenea evaluare nu este o concesie, ci o probă de maturitate comercială”, precizează reprezentanții ASFOR, care văd o reașezare a pieței spre formula verificată a vânzării pe picior.
