Mediul școlar din județul Suceava se confruntă cu o realitate în care siguranța la clasă este o provocare zilnică pentru autorități. Rapoartele prezentate de structurile Ministerului Afacerilor Interne și de Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Suceava în cadrul ședinței de joi a Colegiului Prefectural dezvăluie cazuri de violență fizică, consum de substanțe interzise în rândul minorilor și rețele transfrontaliere de trafic de persoane care își racolează victimele direct de pe băncile școlilor sau din mediul online.
Bilanțul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Suceava pentru anul școlar 2025-2026 arată că au fost înregistrate 80 de fapte de natură penală în incinta și în zonele adiacente școlilor, cu 8 mai multe față de anul precedent. Dintre acestea, 73 reprezintă infracțiuni privind siguranța în unitățile de învățământ preuniversitar.
Unul dintre cele mai grave incidente este cel raportat de Inspectoratul de Jandarmi Județean Suceava. Pe 11 iunie a.c., un elev al Colegiului Tehnic de Industrie Alimentară Suceava a fost depistat la intrarea în instituție având asupra sa un cuțit de tip briceag. Acesta a recunoscut în fața jandarmilor că participase la toate orele de curs din acea zi având arma albă asupra lui, fapt ce a dus la deschiderea unui dosar penal pentru port sau folosire fără drept de obiecte periculoase.
Tot în zona școlilor, jandarmii au aplicat 15 sancțiuni contravenționale, vizând în special consumul de alcool în rândul minorilor și fumatul în locuri interzise din incintele școlare.
- Peste 200 de cazuri de agresiune în evidențele IȘJ
Statistica prezentată de Inspectoratul Școlar Județean Suceava confirmă o stare de tensiune în unitățile școlare. În total, au fost raportate 216 cazuri de violență, mediul rural fiind cel mai afectat, cu 120 de incidente, față de 96 în mediul urban. Rapoartele interne împart aceste fapte astfel:164 de cazuri ușoare de violență între elevi (insulte, înjurături, îmbrânceli, intimidări); 30 de cazuri grave de violență între elevi, care au inclus 22 de vătămări corporale sau loviri, 6 cazuri de bullying, 5 situații de șantaj, hărțuire sau lipsire de libertate, și 2 cazuri de atingeri nedorite sau manifestări cu conotație sexuală; 10 cazuri de violență gravă a elevilor asupra profesorilor, dintre care 3 au vizat loviri sau vătămări corporale, iar restul au inclus amenințări, hărțuieli și insulte cu tentă sexistă ori sexuală; 3 cazuri de violență ale personalului școlii asupra elevilor, fiind înregistrate fapte de neglijare în supraveghere, jigniri și chiar o vătămare corporală în mediul rural.
La toate acestea se adaugă alte 9 incidente grave provocate de elevi, printre care două cazuri de port de obiecte periculoase, 6 fapte de distrugere a bunurilor școlii și un furt.
- Minorii sunt ținte pentru „lover-boy” și traficul de persoane
Cea mai neagră dimensiune a vulnerabilității elevilor reiese din datele Centrului Regional al Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP). Minorii au ajuns să reprezinte nu mai puțin de 41% din totalul celor 707 victime ale traficului de persoane identificate la nivel național în anul 2025, fetele fiind țintele principale, în condițiile în care exploatarea sexuală reprezintă 80% din totalul cazurilor. Recrutarea lor s-a mutat în mediul virtual și în comunitățile școlare. Metoda „lover-boy” a cunoscut o creștere, numărul victimelor racolate prin manipulare sentimentală majorându-se de la 135 la 173.
De asemenea, internetul și rețelele sociale sunt direct responsabile pentru 16% din totalul recrutărilor. Raportul ANITP indică și o adevărată explozie a consumului de stupefiante în rândul victimelor traficului, indicator care a crescut de la 13 la 63 de cazuri (+50) într-un singur an.
- Sistemul de protecție, depășit de realitate
În ciuda eforturilor preventive – polițiștii au derulat 15 campanii județene, iar jandarmii au susținut 131 de activități educative pentru 2.620 de elevi, infrastructura de securitate din școlile sucevene este deficitară. Din totalul celor 732 de unități școlare publice și private din județ, doar 447, adică 61%, dispun de sisteme de securitate. Dintre acestea, 53 se bazează exclusiv pe pază umană, 311 doar pe alarme contra efracției, și doar 83 de unități beneficiază de o protecție completă – pază umană combinată cu sisteme electronice.
Autoritățile recunosc o serie de vulnerabilități care favorizează comportamentele antisociale. Printre acestea se află părinții plecați în străinătate, un număr mare de copii și adolescenți fiind lăsați complet nesupravegheați acasă, adoptând conduite de risc în mediul școlar.
Breșele în supravegherea din școli sunt alt factor de risc, în contextul în care profesorii au posibilități reduse de a monitoriza toți elevii în timpul pauzelor dintre cursuri. Măsurile disciplinare aplicate elevilor la nivelul școlilor s-au dovedit ineficiente, pe fondul unei degradări generale a procesului educațional.
De asemenea, provocările online vulnerabilizează copiii, aceștia acceptând cu ușurință prietenii și întâlniri față în față cu persoane necunoscute din mediul online și punând în practică „provocări” periculoase lansate pe internet, cu urmări grave asupra propriei integrități fizice.
Pentru noul an școlar, planurile teritoriale de acțiune prevăd intensificarea patrulelor de jandarmi și poliție la intrările și ieșirile de la cursuri, instruirea personalului de pază și a profesorilor pentru identificarea rapidă a semnelor de risc, precum și organizarea de ore de dirigenție aplicate, centrate pe pericolele online și metodele de manipulare.
