Coroane. Pentru a înțelege ce însemnau atunci (1910) în Imperiul Austro-Ungar, moneda ” coroană”, iată câteva prețuri: 100 kg grâu – 16-17,50 coroane, 100 kg porumb – 10-11 coroane, un litru de vin vechi de 2-3 ani – 0,50 coroane, un galben – 11,27 coroane, 100 mărci aur – 117,25 coroane.
Dialog. Dialog telefonic conjugal… într-o căsnicie ”înăcrită”. Ea: – Ai ajuns la bloc, bețivanule!? Să cobor după tine? El: – Apăi…apăiiii, na, acuma tocmai dau colțul! Ea: – Doamne-ajută! Dzeu să te ierte!
Rima XXIII. ”Pentru o privire, lumea;/pentru un zâmbet, cerul;/pentru un sărut…nu ştiu/ce ţi-aş da pentru un sărut. (Gustavo Adolfo Becquer,1871). Inscripție pe o ușă. ”Când pleci, să te-nsoțească piaza bună,/Ca un inel sticlind în dreapta ta,/Nu șovăi, nu te-ndoi, nu te-ntrista./Purcede drept și biruie-n furtună./Când vii, pășește slobod, râzi și cântă./Necazul tău îl uită-ntreg pe prag./Căci neamul trebuie să-ți fie drag/Și casa ta să-ți fie zilnic sfântă.” (Tudor Arghezi).
Dragostea. ” Dragostea care ne purta pe noi/nu ştia de amintiri şi de strigoi./Venea din pământ, din ape,/poruncindu-ne să ne ţinem aproape./Şi-avea puterea plantelor tăcute,/de multe ori în jurul trunchiului/petrecute.” (Magda Isanos).
Virginitate. Proaspeții căsătoriți au găsit un moment pentru giugiuleli. În timp ce își mângâia de zor soția, el îi șoptește la ureche: – Mă lași să te sărut acolo unde nu te-a atins niciun bărbat? – Da, dar ușurel. Mă gâdil extraordinar la călcâie.
Scoici. Care este diferența dintre o ”maree neagră”, poluantă, și o fustă mini? Răspuns: Niciuna, în ambele cazuri, o scoică este în pericol!
Pești. De ce peștii nu pot săruta? Pentru că gura lor este mereu plină de apă! Ziori de ziuă se revarsă. ” Ziori de ziuă se revarsă./Și ochi încă n’am închis:/Cum să-i închid, când ei varsă/Păraie de foc aprins?…/Mă vait, strig cu suspinuri/Dar nu găsesc agiutoriu:/Ce pot lacrimi, ce pot chinuri,/Când durerea-i de amoriu?…(…) Necazul meu este mare,/Este rău, este cumplit,/Și să-l vindec nu am stare:/Că tu l’ai pricinuit!…/Dar puterea ta-i mai mare,/Și de-i vrea îndată poți,/Numai cu o sărutare/Din focul lui să mă scoți!” (Costache Conachi). Căsătorie. ”Căsătoria este miracolul care transformă sărutul din plăcere în datorie.” (Helen Rowland).
Castravete. ”Prima sărutare pe care o furi unei femei este ca primul castravete murat pe care-l scoți din borcan. Restul vine de la sine.” (Mark Twain). Termometru. ”Un sărut este în iubire ceea ce este termometrul în medicină. Fără el, nu ne-am da seama cât de gravă este starea în care ne aflăm.” (Pierre Daninos).
Sărutul. ”Că-i furat sau dăruit,/Că-i pârjol sau liniştit,/E al dragostei mesaj,/Care-ncepe la etaj/Şi, de este să fim fair,/Des ajunge la parter…” (George Budoi).
Căința domniței. ”Visătoare sub marama ce-i umbrește fața albă,/Stă domnița rezemată de pridvorul din grădină/Și, cum doarme voievodul într-un jeț, ea-ncet suspină,/Pe când luna-i albăstrește peruzelele din salbă!/Ea visează ochii negri ai trimisului străin/Ce-i sărută mâna caldă în smerită-ngenunchiare;/Din a genelor clipire toată patima-i tresare,/Ca un vifor ce pândește-n pacea cerului senin./Dar mândria, care-ngheață para sângelui domnesc,/Ce de veacuri dă vlăstare tronului moldovenesc,/Frânge visul ei în clipa năzuinței spre păcat…/Și-ntr-o lacrimă-ngropându-și fericirea-ntrevăzută,/Pe când doarme voievodul somn de griji neturburat,/Biruită de căință, ea s-apleacă și-l sărută!” (Cincinat Pavelescu).
Gramatica sărutului. ”Un sărut poate fi o virgulă, un semn de întrebare, de exclamare, ori un punct final. Iată esența semnelor de punctuație pe care fiecare femeie ar trebui să le cunoască.” (Mistinguet).
Leac. ”Un sărut alungă foamea și setea. Dormi, visezi, locuiești, uiți de totul cu ajutorul lui.” (Jacques Audibert).
Păsări. De ce păsările nu se pot săruta? Pentru că au mereu ciocul ocupat să cânte!
Gelos. „Un gelos e bărbatul ce nu şi-a mai satisfăcut nevasta de 6 luni, dar este obsedat să-l ucidă pe altul ce ar încerca s-o facă.” (Anonim).
Ghicitori (licențioase). (După Gh. Pața, Folclor licențios din Țara Dornelor). ”Ce e rotundă şi tare,/La mijloc gaură are;/Femei şi fete-o doresc,/După ea mereu tânjesc?” (Verigheta). ”Ce-are mândra dinainte/Neagră, mică şi fierbinte?” (Cafeaua). ”Deget nu-i, unghie n-are/Şi atârnă-ntre picioare;/Orice femeie se-ntrece/S-o apese şi s-o frece!” (Magla). ”- Măi, Ioane, ce mai faci?/-Ia, bag carne-ntre doi craci!” (Oiştea între cai ). ”Hai, mândră să ne culcăm,/Floci cu floci s-amestecăm,/Borte negre s-astupăm!” (Ochii şi genele). Jinars. ” Strâgă muierea din prag:/- Nu te preface beteag,/Scoală-te șî tu odată,/C-ai beut pălinca toată!/Zâc cătră nevastă: – Ană,/S-o fi spart v’o damijeană/Când m-ai fugărit cu bâta,/Doară io nu beau atâta…/- Măi bărbate, vulpe moartă,/Damijeana nu îi spartă,/Ai beut-o cu vecinu’,/C-o rămas în ea furtunu’!” (Dorin Petru Lupaș , ”Vulpe moartă”).
Ciudate (ori, nu…?). • O doamnă mărturiseşte că şi-a înşelat soţul, care s-a sinucis, aflând. Dar… amantul a refuzat, apoi, s-o ia de nevastă. • Un tânăr povesteşte cum a făcut şase luni de puşcărie pentru un pumn dat unui coleg, la prima lui beţie, după petrecerea de Bac…Cel lovit era fiul lui…X! • O elevă foarte bună şi-a luat zilele, fiindcă părinţii i-au reproşat vehement o notă de 5 la geografie. Oare…în ce (fel de) lume trăim…?
Opțiune. Dacă ar trebui să alegi între nevastă-ta și premiul cel mare la loto, ce mașină ți-ai cumpăra?
Legume la tigaie. ” Ingrediente: Felurite legume și verdețuri. Preparare: Se trag la tigaie legumele și verdețurile tăiate mărunt. În final, acestea se trag repede din tigaie, punând în locul lor un antricot mare de porc. Tot friptura-i temelie.” (Florin Ștefănescu).
⃰ Zoofilie. Un bogătaș, la spovedanie: – Părinte, m-am îndrăgostit de calul meu! – Acesta este un sentiment firesc. De regulă, oamenii își iubesc animalele preferate. – Da, dar vedeți…eu simt o atracție sexuală pentru el… – Bine, dar e armăsar sau iapă? – E iapă, părinte, ce dracu, crezi că sunt homosexual!?
