Într-un sat din nordul Bucovinei, o comunitate romano-catolică formată din doar cinci enoriași continuă să îngrijească, cu o devoțiune remarcabilă, Biserica „Nașterea Sfintei Fecioare Maria” — un lăcaș de cult sfințit în anul 1902, pe vremea când în Arbore trăiau 446 de credincioși catolici, și renovat în 2017.
Asociația Arbore Roots and Heritage a documentat această poveste de credință și comuniune și o aduce în atenția publicului.
Biserica Romano-Catolică din comuna Arbore, județul Suceava, a fost ridicată de comunitatea germană catolică a satului — cunoscut în epocă drept Deutsch-Arbora —, ai cărei strămoși s-au stabilit aici încă din secolul al XVIII-lea.
Potrivit istoricului local prof. Vasile Bodnar, recensământul din anul 1900 înregistra în Arbore 446 de credincioși catolici, iar lăcașul a fost sfințit la începutul lunii septembrie 1902, cu hramul Nașterii Sfintei Marii.
Încă de la construirea sa, biserica a fost un exemplu de bună conviețuire între confesiuni și etnii. Cele aproximativ șaizeci de familii germane, neavând suficiente resurse materiale, au apelat la sprijinul comunității ortodoxe din Arbore.
Au strâns bani „mână de la mână”, au cărat singuri piatră din Solca, au făcut cărămidă și au primit lemnul necesar, la preț redus, de la Fondul Religionar Greco-Oriental al Bucovinei.
Condica cronicală a parohiei Arbore consemna, în epocă, că a fost un „lucru foarte frumos, demn de toată lauda și vrednic de imitat”.
În anul 1903, soții Iosef și Paulina Gross au dăruit bisericii trei clopote, turnate în atelierul lui Peter Hilzer din Wiener Neustadt. În toamna anului 1940, odată cu marele exod al etnicilor germani din Bucovina, clopotele au luat drumul pribegiei împreună cu familiile Gebert și Tomaschewschi, membri ai consiliului bisericii — o poveste care avea să ajungă până în Alsacia și Lorena.
- Cinci enoriași care păstrează viu lăcașul de cult
La mai bine de o sută douăzeci de ani de la sfințirea sa, biserica este îngrijită astăzi de o comunitate romano-catolică restrânsă la doar cinci enoriași, care rămân credincioși tradiției lor și păstrează viu acest lăcaș de cult.
Biserica a fost renovată în anul 2017, într-o perioadă în care mai multe biserici romano-catolice din Bucovina au beneficiat de lucrări de restaurare și conservare — o renovare care a permis salvarea unui patrimoniu construit acum peste un secol și transmiterea lui mai departe, chiar și în condițiile în care comunitatea care l-a ridicat s-a împuținat aproape până la dispariție.
Cu ocazia hramului bisericii, ținut pe 5.09.2026, cei cinci enoriași au organizat o celebrare deosebit de frumoasă, la care au participat membri ai mai multor comunități și confesiuni din localitățile învecinate.
Așa cum, în urmă cu peste un secol, biserica s-a ridicat cu sprijinul vecinilor ortodocși, tot astfel ea a adunat și acum, în jurul ei, oameni din medii diferite — un exemplu autentic de comuniune și respect reciproc.
Cu acest prilej, Asociația Arbore Roots and Heritage a realizat fotografii, filmări și un interviu cu persoana care se îngrijește de biserică, Augustin Villi — o mărturie ce oferă un context valoros despre istoria lăcașului și despre eforturile de păstrare a acestui patrimoniu.
„Ne dorim ca această mică, dar dârză comunitate romano-catolică să nu se simtă izolată, ci să rămână o parte vie a unei comunități mai largi, unite prin respect și colaborare. Prin activitatea noastră, încercăm să fim alături de comunitatea din care facem parte, să o facem cunoscută în lume și să menținem o bună comuniune între toate confesiunile religioase din localitate”, Manuel Apostol, secretar al Asociației Arbore Roots and Heritage.
