Comunitatea ortodoxă română din capitala Austriei a marcat finalizarea picturii exterioare de pe peretele de sud al Bisericii „Pogorârea Duhului Sfânt și Sfântul Ștefan cel Mare”, a anunțat preotul paroh Emanuel Ștefan Nuțu, originar din Gura Humorului. Absolvent al Facultății de Teologie din Iași, acesta a urmat studiile doctorale la Viena, a fost hirotonit în anul 2003 și din 2009 a fost numit la parohia din capitala Austriei.
Pictura a fost realizată de o echipă de specialiști coordonată de prof. Alexandru Nicolau, în cadrul proiectului „Rădăcini și lumină – proiect pentru spiritualitate al comunității din Viena”, finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
După cum au explicat reprezentanții bisericii, conceptul artistic urmează structura tradițională a bisericilor pictate din Moldova, introducând elemente de legătură teologică axate pe Tainele Bisericii, conform recomandărilor Patriarhiei Române.
În partea superioară a peretelui sudic sunt redate scene din Vechiul Testament, aflate în corespondență cu reprezentările privind crearea lumii de pe peretele de nord. Astfel, istoria vieții lui Moise este poziționată deasupra Imnului Acatist și cuprinde episoade precum Rugul aprins, trecerea prin Marea Roșie, călăuzirea prin stâlpul de foc, hrănirea cu mană și primirea Tablelor Legii pe Muntele Sinai. Titlurile scenelor integrează versuri din Imnul Acatist pentru a sublinia legătura cu Maica Domnului.
Deasupra zonelor dedicate Tainelor Botezului și Pocăinței se află istoria vieții lui Noe, cu construirea arcei, intrarea animalelor, potopul și trimiterea porumbelului, curcubeul fiind ilustrat ca semn al păcii.
Zona centrală a peretelui este rezervată Imnului Acatist al Bunei Vestiri. Prima parte cuprinde scenele istorice, printre care Buna Vestire, Întâlnirea cu Elisabeta, Fuga în Egipt și Întâmpinarea Domnului. Reprezentanții parohiei au subliniat că scena Fugii în Egipt, care îl arată pe Hristos copil, pe pământ străin, are o semnificație simbolică aparte pentru membrii comunității aflați în diaspora.
O particularitate a acestui proiect o reprezintă reinterpretarea temei clasice a „Arborelui lui Iesei” (genealogia lui Hristos) ca un „Arbore al Tainei Cununiei”. Registrul inferior include familii din Vechiul Testament – Adam și Eva, Avram și Sara, Isaac și Rebeca, alături de scenele salvării tinerilor din cuptor și a lui Daniel din groapa cu lei în exilul babilonian. Partea superioară redă Nunta din Cana Galileii și figuri de sfinți recunoscuți ca protectori ai familiei, precum Sfinții Adrian și Natalia, Sfinții Brâncoveni, Sfânta Parascheva și Sfântul Stelian.
Registrul se încheie cu reprezentări dedicate Tainei Pocăinței, Botezului Domnului și se finalizează, în partea de jos, cu martiriul Sfântului Arhidiacon Ștefan.
