TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
 
joi, 31 oct 2013 - Anul XVIII, nr. 254 (5461)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9212 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,1382 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video

Proiectul de Cod silvic, criticat pentru că ar politiza personalul silvic şi ar falimenta Romsilva

Joi, 31 Octombrie 2013 (16:16:21)

Proiectul de modificare a Codului silvic este criticat de Federaţia pentru Apărarea Pădurilor pentru că ar duce la înregimentarea politică a personalului silvic şi la falimentarea Romsilva şi a ocoalelor private, precum şi a majorităţii agenţilor economici în domeniu.

Reprezentanţii Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor, preşedintele Marian Stoicescu, şi Silviu Geană, membru în Comitetul director, au susţinut, joi, o conferinţă de presă în care au expus motivele pentru care contestă proiectul noului Cod silvic, aprobat de Guvern, pe 2 octombrie, şi aflat în dezbatere în Parlament.

"Acest proiect, putem s-o spunem foarte ferm, va crea mari probleme pădurii româneşti şi sectorului silvic", a spus Stoicescu, argumentând că proiectul legislativ "nu respectă realităţile sectorului silvic".

El a apreciat că măsurile de mărire a pedepselor la cazurile de furt de masă lemnoasă care se propun sunt "binevenite, dar cu totul insuficiente", arătând că ar trebui luate şi măsuri de protecţie socială a comunităţilor foarte sărace care trăiesc în zone limitrofe pădurii şi chiar pentru implicarea acestora în activităţile silvice pentru asigurarea integrităţii pădurii.

"Acest proiect de lege, în loc să scoată sectorul silvic din spectrul politic, ca să nu mai asistăm la campaniile electorale în care pădurea devine capital electoral, să nu mai asistăm la politizarea personalului silvic şi, în acest mod, uşurând sau facilitând apariţia corupţiei, în loc să se întâmple acest lucru, prin acest proiect de lege chiar se doreşte înregimentarea politică a personalului silvic", a spus Stoicescu, referindu-se la prevederile din proiect potrivit cărora personalul silvic ar urma să fie autorizat de practică de către o comisie numită prin ordin de ministru şi pe baza unui regulament aprobat tot de autoritatea centrală.

Reprezentanţii Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor susţin că "odată stipulat în Codul silvic un astfel de articol este clar că se oferă pe tavă personalul silvic guvernanţilor". "Aceştia (angajaţii din sectorul silvic n.r.) vor fi numiţi, inclusiv pe funcţii de conducere, cum ar fi cea de şef de ocol, numai cu avizul conducătorului autorităţii centrale care răspunde de silvicultură", a spus Stoicescu.

Ei propun în schimb ca, "în legea privind statutul personalului silvic, să se prevadă clar că personalul silvic nu are dreptul, ca alte categorii profesionale din ţara asta, să se implice politic". Stoicescu a explicat că angajaţii din administrara pădurilor ar trebui să nu aibă dreptul să se înscrie în vreun partid, putând candida, dacă doresc, numai independent pentru o funcţie, iar dacă o obţin să se retragă din sectorul silvic.

"Sunt ţări, cum este Polonia, de la care ar trebui să luăm exemplu din punctul ăsta de vedere - îşi respectă pădurile -, care au scos sectorul silvic din spectrul politic, se asigură acolo o continuitate în managementul forestier, ceea ce e benefic pădurii, şi acelor unităţi silvice care administrează pădurile, indiferent de prorpietarul lor, sunt unităţi ale statului, li se asigură nişte facilităţi astfel încât să fie posibilă şi dezvoltarea pădurilor", a mai spus Marian Stoicescu.

O altă prevedere a proiectului Codului silvic criticată de Federaţia pentru Apărarea Pădurilor este cea privind interzicerea vânzării masei lemnoase pe picior.

Aceasta se referă la trecerea de la vânzarea lemnului estimat, din pădure, la vânzarea lemnului măsurat, din rampe şi depozite, comerciantul nemaiavând acces în pădure. Această măsură ar urma să intre în vigoare progresiv, pentru jumătate din masa lemnoasă, de la 1 ianuarie 2014, şi pentru cealaltă jumătate, de la 1 ianuarie 2015, pentru a se asigura timpul necesar realizării rampelor şi depozitelor.

Potrivit federaţiei, măsura va determina "falimentarea administraţilor de păduri, atât a Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva, cât şi a ocoalelor private, precum şi falimentarea marii majorităţi a agenţilor economici autohtoni care exploatează sau procesează masa lemnoasă exploatată", din cauza lipsei infrastructurii necesare pentru vânzarea masei lemnoase din depozite sau platforme primare şi costurilor aferente creării unei astfel de infrastructuri.

Totodată, aceeaşi măsură "favorizează agenţii economici foarte puternici care vor dicta preţul masei lemnoase, date fiind volumele mari pe care aceştia le vor achiziţiona", mai susţine federaţia, considerând că "însăşi menţinerea şi gospodărirea pădurilor vor depinde de marii beneficiari de masă lemnoasă, iar România riscă să se transforme într-o colonie forestieră"

Stoicescu a mai menţionat că nici în Europa nu se vinde numai din depozit şi că, pentru România, "nimic în sensul îsta nu este pregătit". Federaţia ar fi în schimb de acord să fie experimentată vânzarea masei lemnoase din depozite în unele ocoale, timp de unul - doi ani, după care să măsura să poată fi extinsă.

Reprezentanţii Federaţiai pentru Apărarea Pădurilor au mai criticat şi prevederea potrivit căreia Romsilva va fi obligată să asigure gratuit paza celor un milion de hectare de păduri particulare de până în 30 de hectare, arătând că este incompletă, pentru că nu se precizează ce sprijin va fi acordat de către stat Regiei pentru susţinerea acestui efort.

"Majoritatea cazurilor de tăieri ilegale prezentate în mass media provin din sectorul forestier privat şi, în actuala formă a Codului silvic, Departamentul Pădurilor încearcă să reglementeze paza micilor suprafeţe private prin obligarea Regeiei Naţionale a Pădurilor de a le prelua în pază. Dar, nu se reglementează partea cea mai delicată: cine suportă cheltuielile aferente serviciilor de pază pentru acest milion de hectare. Măsura este bună, este de salutat din punctul nostru de vedere, însă după 20 de ani de degringoladă prin pădurile particulare, va fi destul de greu de pus ordine aici. Şi de aceea vrem să tragem un semnal de alarmă asupra cheltuielilor necesare", a spus Silviu Geană.

Întrebat ce măsuri ar propune federaţia pentru stoparea distrugerii pădurilor, Stoicescu a răspuns că, în pimul rând, trebuie scos sectorul silvic de sub spectrul politic, apoi asigurată protecţie socială oamenilor din comunităţile limitrofe pădurilor, pentru că altfel furturile vor continua, precum şi protecţia personalului silvic care asigură paza pădurii.

"Asistăm la acte de agresiune împotriva personalului silvic care apără această pădure. Ultimul caz cunoscut este cel de la Suceava - un pădurar care a fost spitalizat în urma loviturilor primite de la doi infractori care au fost surprinşi în pădure, nu numai că l-au bătut, dar i-au luat şi maşina. În ultimii ani, patru pădurari au fost omorâţi de infractorii surprinşi în pădure. (...) Din păcate ei sunt uitaţi, sunt arătaţi cu degetul, şi foarte bine că sunt arătaţi, cei care sunt corupţi. Dar ei nu reprezintă personalul angajat. Noi considerăm că aceşti pădurari, zecile, sutele de pădurari care au fost agresaţi apărând pădurea, care au fost omorâţi apărând pădurea, aceia ne reprezintă", a spus Stoicescu.

Stoicescu a mai spus că, în România, sunt 400.000 de hectare de pădure distruse, dar acestea în sectorul privat, în timp ce, în sectorul public, sunt câteva sute de hectare distruse. "În sectorul public, chiar dacă se taie ilegal, şi pentru asta trebuie pedepsiţi cei responsabili, Regia este astfel organizată încât în maxim un an este obligată să împădurească, să refacă pădurea", a spus Stoicescu.

Reprezentanţii federaţiei au mai arătat că şi retrocedările ilegale sau abuzive au favorizat distrugerile, pentru că cei care obţin pe nedrept o pădure se vor grăbi să o taie. "Vrea cineva să ia pădurea să investească în ea, să taie numai la 140 de ani pentru a se atinge ciclul?", a mai spus Stoicescu.

El a arătat că, din suprafaţa fondului forestier, de 6,4 de hectare de pădure, jumătate se află în proprietatea statului şi jumătate în proprietate privată. Romsilva administrează cele 3,2 milioane de hectare din proprietatea statului şi alte 1,1 milioane hectare din proprietate privată, în timp ce 2,1 milioane de hectare sunt administrate de ocoale silvice private. Rezultă astfel o suprafaţă de 900.000 de hectare de pădure care nu este administrată, deşi suprafaţa neadministrată vehiculată este de 500.000 de hectare.

Stoicescu a mai spus că propunerile Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor nu au fost luate în considerare de iniţiatorii proiectului Codului silvic - Departamentul pentru Ape şi Păduri - şi că urmează ca reprezentanţii acestei organizaţii să participe la dezbaterile de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor. De asemenea, au fost aprobate de conducerea federaţiei acţiuni de protest pentru "a sensibiliza opinia publică privind pericolul pentru pădurea românească", a mai spus Stoicescu.

Federaţia pentru Apărarea Pădurilor este o organizaţie neguvernamentală ce are membri în Academia Română, Academia de Ştiințe Agricole şi Silvice, precum şi în organizaţii profesionale şi sindicale din sectorul silvic: Confederaţia Consilva, Asociaţia Proprietarilor de Păduri, Societatea "Progresul Silvic" - asociaţie a inginerilor silvici - şi Asociaţia Constructorilor Forestieri.

Proiectul noului Cod silvic a fost aprobat de Guvern pe 2 octombrie şi trimis la Parlament, unde este dezbătut în regim de urgenţă.

Ministrul delegat pentru Ape şi Păduri, Lucia Varga, a declarat, într-o conferinţă de presă, pe 3 octombrie, că "prioritatea zero" a mandatului său a fost să facă "ordine în păduri" şi a prezentat cele mai importante modificări aduse actualului Cod Silvic.

Astfel, o serie de modificări se referă la schimbarea modului de valorificarea a lemnului: trecerea de la vânzarea lemnului estimat, din pădure, la vânzarea lemnului măsurat, din rampe şi depozite, prin care se va realiza "o valorificarea economică net superioară", precum şi un control mai riguros pentru introducerea lemnului pe piaţă, comerciantul nemaiavând acces în pădure, a spus ministrul. Varga a precizat că în majoritatea statelor europene lemnul se valorifică în acest fel. În acest moment, în România, 30 la sută din masa lemnoasă se vinde în rampe şi depozite, a precizat Varga.

Potrivit proiectului, exploatarea masei lemnoase se face după obţinerea autorizaţiei de exploatare, eliberată de ocolul silvic, de către persoane juridice atestate de o comisie. Proprietarii pădurilor persoane fizice pot exploata din proprietate un volum de până la 20 de metri cubi pe an, cu respectarea prevederilor amenajamentului silvic.

Un alt set de măsuri vizează acordarea de sprijin micilor proprietari, în număr de 800.000 şi care au în total un milion de hectare de pădure. Astfel, se va asigura gratuit paza micilor proprietăţi de până la 30 de hectare, de către Romsilva. De asemenea, pentru ca aceşti proprietari să-şi poată valorifica pădurile, în condiţiile în care acest lucru nu se poate face decât dacă au amenajament silvic, care se realizează numai pentru minim 100 de hectare, se va plăti întocmirea amenajamentelor silvice de către stat, mai prevede actul normativ.

Proprietarii de păduri sunt de asemenea stimulaţi să le păstreze prin acordarea de bonificaţii, sub formă de rentă anuală, cu banii obţinuţi din vânzarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon, a mai spus Varga.

Proiectul noului Cod Silvic include şi măsuri pentru sprijinirea agenţilor economici, printre care acordarea dreptului de preemţiune la cumpărarea masei lemnoase a celor din industria mobilei.

O serie de modificări vizează şi "oprirea jafului din păduri", de la aplicarea Codului penal pentru furtul de lemn ca şi pentru alt furt, indiferent de cantitate, şi interzicerea transportului de material lemnos noaptea pe drumurile forestiere, la introducerea autorizaţiilor de parctică pentru personalul silvic, ce pot fi retrase la constatarea unor nereguli.

Proiectul conţine şi măsuri pentru păstrărarea şi extinderea patrimoniului forestier. Astfel, Romsilva este obligată să achiziţioneze şi să împădurească terenuri, astfel încât suprafaţa fondului forestier proprietate publică a statului să nu scadă sub trei milioane de hectare. În plus, se urmăreşte împădurirea unor terenuri cu altă destinaţie decât cea silvică, în suprafaţă de un milion de hectare până în anul 2030, activitate ce ar putea să fie finanţată tot din vânzarea certificatelor de emisii, a mai spus ministrul Lucia Varga.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Proiectul de Cod silvic, criticat pentru că ar politiza personalul silvic şi ar falimenta Romsilva.
 Vizualizări articol: 570 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Proiectul de Cod silvic, criticat pentru că ar politiza personalul silvic şi ar falimenta Romsilva0.05

Facos Suceava
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Ultima ora

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei