TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
 
joi, 3 oct 2013 - Anul XVIII, nr. 230 (5437)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,8831 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,0924 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video

Pactul de coabitare, între a fi şi a nu (mai) fi

Joi, 3 Octombrie 2013 (16:32:59)

Pactul de coabitare, intitulat "Acord de colaborare instituţională între preşedintele României şi primul-ministru al Guvernului", a fost semnat pe 12 decembrie 2012, într-o miercuri seară, la Palatul Cotroceni, de către şeful statului şi premier, asistaţi de Crin Antonescu şi Liviu Dragnea.

Documentul a fost semnat înainte de Consiliul European.

 

Pactul, semnat în secret, "în fapt de seară"; europenii, primii care află

Prezent la Consiliul European, preşedintele Traian Băsescu a înmânat acest document liderilor europeni printre care preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, preşedintele PE, Martin Schulz, şi preşedintele Franţei, Francois Hollande.

Băsescu a precizat, după Consiliul European, că a fost vorba de un document "în interesul României", fără a preciza însă ce conţine acesta.

 

Antonescu: Nu a semnat nimeni în numele USL ceva

Cel care a vorbit primul despre o "întâlnire informală" între şeful statului şi premier a fost liderul PNL Crin Antonescu. Deşi a admis că întrevederea a existat şi că a luat parte la aceasta, Antonescu a spus că "nu a semnat nimeni în numele USL ceva".

Astfel, Antonescu a declarat, sâmbătă, pe 15 decembrie, într-o emisiune televizată, că a participat la o "întâlnire informală" cu şeful statului, Traian Băsescu, el precizând că subiectul de discuţie a privit modul în care se va proceda în continuare şi desemnarea lui Victor Ponta ca premier.

"Nu s-a cedat, nu s-a dat, nu s-a promis, nu s-a târguit nimic în schimbul acestui lucru. Asta s-a discutat. Sunt primul care o spun public. Nu a semnat nimeni în numele USL ceva, nu s-a angajat nimeni la vreun compromis", a spus Antonescu.

 

Ponta: Nu e de coabitare, că eu am schimbat titlul; este de colaborare interinstituţională

Premierul Victor Ponta a declarat, ulterior, pe 17 decembrie, că documentul înmânat, în urmă cu o săptămână, de preşedintele Traian Băsescu liderilor UE a fost semnat atât de şeful statului, dar şi de el, în calitate de prim-ministru, şi viza "colaborarea instituţională Preşedinţie-Guvern", cu asigurări de respectare a Constituţiei.

El a precizat că documentul a fost semnat miercuri seară, la întrevederea informală cu şeful statului, înaintea Consiliului European.

"Nu e de coabitare, că eu am schimbat titlul, este de colaborare interinstituţională", a subliniat, atunci, Ponta.

Premierul a precizat, la acel moment, că documentul va fi dat publicităţii atunci când va fi de acord şi şeful statului: "Din punctul meu de vedere, când e de acord şi preşedintele, îl dăm şi publicităţii. Nu e absolut nimic, decât că o să respectăm statul de drept, că o să respectăm independenţa justiţiei şi lucruri absolut nomale".

El a confirmat, tot atunci, că documentul a fost semnat în prezenţa liderului PNL, Crin Antonescu, şi a secretarului general al PSD, Liviu Dragnea.

 

Ponta şi Băsescu se angajează, prin acord, că independenţa Justiţiei nu va fi alterată direct sau indirect

Potrivit "Acordului de colaborare instituţională între preşedintele României şi primul-ministru al Guvernului", colaborarea instituţională se bazează pe elemente fundamentale acceptate de toate părţile, elemente ce nu vor fi alterate direct sau indirect de nicio iniţiativă a părţilor.

Printre aceste elemente se enumeră şi "independenţa justiţiei, supremaţia legii, statul de drept".

Acordul prevede, la acest capitol ca părţile să manifeste "respect pentru valorile constituţionale şi pentru instituţiile fundamentale ale statului, începând cu Justiţia, care nu trebuie să fie atacate şi, astfel, delegitimate".

Părţile semnatare convin, de asemenea, şi asupra consolidării independenţei justiţiei în raport cu influenţa politică.

Printre prevederile Acordului referitoare la Justiţie se mai enumeră respectarea prevederilor Constituţiei la emiterea ordonanţelor de urgenţă şi punerea în aplicare a deciziilor Curţii Constituţionale, precum şi introducerea unui proces transparent de numire a Procurorului general şi a Procurorului şef al DNA care să presupună candidaturi deschise, criterii de experienţă profesională, integritate şi rezultate pozitive în acţiunea anticorupţie.

Potrivit Acordului, părţile se angajează să se abţină de la atacuri la adresa instituţiilor statului de drept.

Acordul mai prevede că formula de luare a deciziilor între cele două componente ale Executivului, Preşedinţia şi Guvernul României, este cu precădere întâlnirea sau discuţia directă Preşedinte-Premier.

 

Antonescu, primul care denunţă coabitarea

După nici patru luni, la sfârşitul lunii martie 2013, liderul PNL Crin Antonescu denunţa deja pactul, afirmând că acordul de coabitare între premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu nu poate merge mai departe, deoarece compromisurile nu sunt calea pentru atingerea dezideratelor USL, în pofida presiunii CE în chestiunea procurorilor.

Liderul PNL a criticat vehement acceptarea de către Victor Ponta a numirii Laurei Codruţa Kovesi la şefia DNA, ca o consecinţă directă a pactului semnat cu Traian Băsescu.

Antonescu a susţinut, la acel moment, că pasul "foarte rău" făcut de Victor Ponta după alegerile parlamentare a fost cel al negocierii cu Traian Băsescu pentru semnarea acordului de coabitare.

"Se semnează un act care la urma urmelor ce? Să valideze voinţa românilor exprimată prin alegeri. Nu aveam nevoie de aşa-numitul pact de coabitare. Se puteau găsi formule minim funcţionale de natură statală, de natură instituţională, dar nu trebuia acceptată cu niciun chip condiţionarea aplicării sentinţei date de votul popular de o relegitimare a lui Traian Băsescu, împotriva căruia din punct de vedere politic în principal votaseră oamenii aceia, şi nu pentru că eram noi frumoşi cu viitorul în faţă", a spus Antonescu, la acel moment.

Tot Antonescu preciza că acceptarea compromisurilor este ceea ce îl desparte de Victor Ponta.

"Asta este dilema, asta este situaţia extrem de dificilă în care ne aflăm în plan politic, în plan instituţional şi în plan moral. Poate că aici estimările mele, soluţiile mele se despart cumva de ale lui Victor Ponta (...) Eu cred că nu există cale facilă şi că pe calea acestui tip de compromisuri nu vom reuşi decât într-adevăr să riscăm dezamăgirea foarte multor oameni care au sperat într-o schimbare, în vreme ce Victor Ponta crede că încet, încet, aceste deziderate vor fi atinse", a mai susţinut liderul PNL.

De altfel, numirea procurorilor şefi a reprezentat prima criză majoră a USL, recunoscută ca atare de liderii partidelor din această alianţă. Din acel moment, coabitarea premierului cu preşedintele a fost o acuză constantă a liberalilor la adresa lui Victor Ponta şi a PSD, iar mai recent Antonescu a spus explicit că principalul scop al lui Traian Băsescu prin semnarea pactului a fost legat tocmai de justiţie.

 

Ponta: Pactul funcţionează bine; eu mă ocup de pâine, Băsescu de circ

La sfârşitul lunii iulie, premierul Victor Ponta se referă în termeni ironici la pactul de coabitare, despre care spune că funcţionează foarte "bine", el ocupându-se de "pâine", iar Băsescu de "circ".

"Iată, coabitarea funcţionează foarte bine: eu mă ocup de pâine, preşedintele, de circ, deci toată ţara va fi mulţumită", a spus Ponta, după ce Guvernul decisese să reducă TVA la pâine.

La acel moment, preşedintele şi premierul se aflau în plină dispută legată de privatizarea CFR Marfă, Băsescu cerând ca Ponta să îşi asume responsabilitatea privatizării, iar primul-ministru solicitând avizul CSAT.

 

Antonescu: Din Pact a câştigat doar Băsescu

În august, preşedintele PNL Crin Antonescu se pronunţă din nou asupra pactului de coabitare, afirmând că aceasta nu i-a adus câştig de cauză decât lui Traian Băsescu, apreciind că preşedintele a fost "legitimat" şi "reîncărcat", iar acum a trecut la ofensivă faţă de premierul Victor Ponta.

"Eu cred că această aşa-zisă coabitare nu a adus niciun plus pentru România. Ea a adus câştiguri de natură politică, internă, pe spaţiu mic, ca de obicei, dar câştiguri exclusiv lui Traian Băsescu şi oamenilor săi", preciza Antonescu la momentul respectiv.

El a susţinut că preşedintele Traian Băsescu a fost "reîncărcat de coabitare, a fost relegitimat".

"Coabitarea nu i-a dat nimic, în ciuda aparenţelor, lui Victor Ponta. Ce să-i dea lui Victor Ponta, recunoaştere internaţională? Păi, un om care a câştigat în fruntea unei coaliţii şi este prim-ministrul unei coaliţii care iese de la urne cu peste 65% are recunoaştere internaţională, nu are nevoie de niciun pact de coabitare, asta a fost poziţia mea", aprecia Antonescu.

 

Băsescu: Nu regret Pactul, care se sprijină pe Constituţie; Ponta nu m-a dezamăgit

Tot la acel moment, preşedintele Traian Băsescu preciza că nu regretă semnarea pactului de coabitare, arătând că acesta a fost necesar şi că premierul Victor Ponta nu l-a dezamăgit.

"Vă spun cu poată sinceritatea că nu. Nu m-a dezamăgit deloc. (...) Am ştiut ce se va întâmpla de când l-am semnat", susţinea Băsescu.

El menţiona, la momentul respectiv, că pactul de coabitare încheiat cu premierul Victor Ponta "stă în picioare" pentru că se sprijină pe prevederile constituţionale.

"Pactul stă pentru că el se sprijină pe prevederi constituţionale, deci acolo nu e nimic în afara Constituţiei", a spus Băsescu, în august.

 

Băsescu, lui Ponta: "Nu-mi răspunzi la SMS!"

Şeful statului se plângea, tot în august, de faptul că premierul Victor Ponta nu îi răspunde la telefon.

Premierul Ponta a declarat de mai multe ori în acea perioadă că nu mai vorbeşte cu preşedintele Băsescu, ultima declaraţie în acest sens fiind făcută vineri, 16 august.

Ponta a susţinut din nou că nu a mai vorbit cu Traian Băsescu după accidentul din Muntenegru, când a constatat că şeful statului "s-a folosit de moartea unor oameni".

Premierul a afirmat, la acel moment, că are relaţii instituţionale foarte bune cu Preşedinţia, dar că nu răspunde la telefon unor "oameni neserioşi", adăugând că nu se aştepta ca preşedintele Traian Băsescu să apeleze la o remarcă celebră, şi anume "Primul-ministru nu vrea să vorbeşte cu noi".

Ulterior, Bogdan Oprea, purtătorul de cuvânt al şefului statului, a declarat că premierul Ponta "urmăreşte să creeze un blocaj instituţional crezând că, astfel, va recupera voturile pierdute prin minciună şi prin nerespectarea angajamentelor faţă de populaţie".

 

Băsescu, acum o săptămână: Nu aş spune că pactul nu funcţionează

Preşedintele Traian Băsescu afirma, duminică, 29 septembrie, în emisunea "După 20 de ani" difuzată de PRO TV, că nu ar zice că pactul de coabitare cu premierul Victor Ponta nu funcţionează atât timp cât nu se împiedică unul pe altul în exercitarea propriilor atribuţii.

Întrebat dacă pactul de coabitare mai funcţionează, Băsescu a răspuns: "Nu aş zice că nu funcţionează atât timp cât nu ne împiedicăm unul pe altul să ne facem atribuţiunile. Deci, e acolo".

Şeful statului a precizat că a vorbit cu Ponta de ziua acestuia.

"Funcţionează comunicarea instituţională. Am vorbit (cu premierul Victor Ponta - n.r.) de ziua lui. Nu trebuie să vorbeşti în fiecare zi atât timp cât corespondenţa între instituţii funcţionează. Şi funcţionează bine merci", a spus Băsescu.

După patru zile de la această declaraţie, preşedintele anunţă joi dimineaţă explicit că se pregăteşte ca în câteva ore să denunţe acordul de coabitare cu premierul şi să informeze şi partenerii externi asupra acestui lucru. Motivul invocat: Ponta a intrat cu bocancii în justiţie. Preşedintele interpretează astfel declaraţii făcute cu o seară înainte de către premier, în contextul în care procurorul general decisese încetarea delegării procurorului care a finalizat dosarul lui Liviu Dragnea. Este vorba despre procurorul Lucian Papici, catalogat drept "băsist" de către premier.

 

Funcţional aparent, dar ţinut în viaţă doar de "comunicarea instituţională", pactul de coabitare se apropie de momentul în care va fi şi oficial denunţat, dacă analiza preşedintelui nu va avea rezultate neaşteptate.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Pactul de coabitare, între a fi şi a nu (mai) fi.
 Vizualizări articol: 411 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Pactul de coabitare, între a fi şi a nu (mai) fi0.05

Facos Suceava
Iulius Mall Suceava
LaStrada - Incaltaminte - Piele - Blanuri - Accesorii
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Toyota - Noul Yaris Hybrid
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Ultima ora

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei