Bica: DIICOT a sechestrat în primul semestru 115 milioane lei, faţă de 35 milioane lei anul trecut

"Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) este eficientă din acestă perspectivă şi este un lucru cu care mă pot lăuda, iar cifrele vorbesc de la sine. Dacă în 2012 am avut aproximativ 35 de milioane de lei sechestraţi în vederea confiscării, colegii mei au înţeles ce le-a oferit legiuitorul la dispoziţie şi în primul semestru al anului 2013 măsurile de sechestru sunt în valoare de 115 milioane de lei", a spus Alina Bica, care a participat la conferinţa internaţională cu tema "Confiscarea extinsă: cât recuperăm?".

Procurorul şef al DIICOT a arătat că folosirea unor instrumente noi a dus la rezultate mai bune. Bica a precizat că şi până la momentul reglementării legii privind confiscarea extinsă a averilor procurorii DIICOT puteau opera şi verifica conturi şi date financiare ale persoanelor cercetate.

"Avem voie, de pildă, să instituim supravegherea conturilor bancare fără să avem începută urmărirea penală, din 2002 putem face acest lucru. Putem să vedem debitările şi creditările pe conturi fără niciun fel de problemă şi fără să viciem viaţa cuiva. (...) Putem să solicităm documente de la bancă fără ca secretul bancar să ne fie opozabil. Tot conform Legii 656/2002, există instrumente ca prejudicierea drepturilor persoanei să se facă cu o minimă atingere", a precizat procurorul şef al DIICOT.

Alina Bica a mai spus că a avut ocazia să susţină în Parlament confiscarea extinsă, precum şi înfiinţarea oficiului de recuperare a creanţelor din cadrul Ministerului Justţiei. Ea a precizat că măsura este benefică şi vine să completeze o altă paletă de instrumente, dintre care unele nu sunt foarte eficient folosite.

"Avem din 2002 reglementat în Legea privind prevenirea şi combaterea spălării banilor confiscarea de la o a treia parte. Legiuitorul a fost atât de îngăduitor la vremea respectivă încât a permis procurorului să meargă şi să instituie măsura sechestrului asigurător în vederea confiscării bunurilor unor persoane care nu sunt trimise în judecată, dar în legătură cu care poate să administreze probatoriul că acestea au fost înstrăinate de persoane care au săvârşit infracţiuni de spălare a banilor şi au depozitat aceste bunuri pe numele unei terţe persoane. Din păcate, măsura a fost foarte puţin folosită. Aveam instituţia confiscării reglementată la articolul 118, avem confiscarea de la a treia parte prevăzută în Legea 656, dar ne lipsea această bucată", a mai declarat procurorul şef al DIICOT.

Bica a adăugat că, la acest moment, procurorii şi judecătorii dispun de toate instrumentele necesare atunci când se descoperă săvârşirea unei infracţiuni care a produs importante resurse financiare ilicite.

"Procurorul poate să urmărească bunurile, banii şi alte lucruri care au fost obţinute din activitatea infracţională indiferent în mâinile cui s-ar afla. Să venim să spunem că legal nu putem face acest lucru ar fi doar o scuză pentru neadministrarea tuturor probelor", a mai arătat Bica.

La conferinţa "Confiscarea extinsă: cât recuperăm?" au mai fost prezenţi preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Oana Schmidt Hăineală, procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Tiberiu Niţu, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, preşedintele ICCJ, Livia Stanciu, şi preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu.

În cadrul conferinţei s-a discutat, printre altele, despre procedura de confiscare extinsă în ţări europene şi în Statele Unite ale Americii, planurile parchetelor şi Guvernului de a utiliza procedura confiscării extinse şi stadiul propunerii de Directivă privind confiscarea bunurilor provenite din infracţiuni.