TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
 
vineri, 28 iun 2013 - Anul XVIII, nr. 147 (5354)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,8831 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,0924 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video

INS:Pentru fiecare din cele 19 mil. persoane înregistrate la recensământ s-au făcut 600 de corelaţii

Vineri, 28 Iunie 2013 (15:47:31)

Pentru fiecare din cele 19 milioane de persoane înregistrate la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor (RPL) 2011, s-au făcut câte 600 de tipuri de corelaţii pentru verificare, apelându-se la surse administrative pentru a se asigura exactitatea datelor, potrivit reprezentanţilor INS.

Conducerea Institutului Naţional de Statistică (INS) a explicat, vineri, modul în care au fost verificate şi completate datele culese pe teren la RPL 2011, după ce s-a constatat o subevaluare a populaţiei cu aproximativ un milion de persoane.

Datele provizorii comunicate de INS în februarie 2012 arătau că populaţia stabilă (persoanele care au reşedinţă pe teritoriul României pe o perioadă de minim 12 luni, indiferent de cetăţenie) este de 19.042.936 de persoane, 910.264 de persoane sunt plecate pe perioadă îndelungată din ţară, iar 301.666 sunt prezente temporar în România.

Potrivit rezultatelor preliminare ale recensământului, comunicate în august 2012, populaţia stabilă a României este de 19.043.767 de persoane. INS preciza atunci că nu a reuşit recenzarea a 2,8 la sută din populaţie, respectiv aproximativ un milion de persoane, fiind vorba de persoane nedeclarate sau la care recenzorul nu a putut ajunge.

Astfel, în urma constatării subrecenzării, s-a apelat la colectare indirectă a datelor din surse administrative, prin care s-a asigurat completitudinea informaţiei pentru întreaga populaţie stabilă de pe teritoriul României şi evitarea dublei înregistrări, ce putea interveni la colectarea datelor pe teren, la studenţi de exemplu, a explicat preşedintele INS, Tudorel Andrei.

Directorul general INS Silvia Pisică a arătat că, în cadrul RPL, au fost completate 38 de milioane de formulare din toate cele şapte tipuri care au fost utilizate: P (persoană), LC (locuinţă), G (gospodărie), PPI (persoane plecate pentru o perioadă îndelungată - de peste 12 luni), TP (persoane temporar prezente), M (persoane de 15 ani şi peste plecate în străinătate) şi SC (spaţiul colectiv de locuit).

Aproximativ jumătate dintre formulare au fost de tip P, adică pentru persoanele prezente şi cele absente temporar (mai puţin de 12 luni).

"La nivelul fiecărei înregistrări individuale de persoană, statistica a verificat informaţia prin aproximativ 600 de tipuri de corelaţii, adică 19 milioane de înregistrări înmulţit cu 600 de corelaţii", a spus Silvia Pisică, dând ca exemplu de astfel de corelaţii constatarea unor situaţii în care cineva care se declarase inginer declarase că ultima şcoală absolvită este liceul, o fetiţa de cinci ani figura ca mamă sau un şomer dădea date foarte precise despre locul său de muncă.

Astfel, s-a impus colectarea indirectă, din surse administrative şi din datele statistice ale INS.

Cum erau estimate aproximativ un milion de persoane nerecenzate, INS a apelat la Registrul Naţional de Evidenţa Persoanei (RNEP), ce cuprinde toţi cetăţenii români cu domiciliul pe teritoriul României, care pot trăi şi în alte ţări fără să îşi fi schimbat domiciliul. Datele culese din această sursă au fost confruntate cu cele de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), precum şi cu cele din Registrul Naţional de Evidenţă a Salariaţilor, baza de date a Casei Naţionale de Pensii Publice, baza de date a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Registrul de evidenţă a beneficiarilor de alocaţie de stat pentru copii, alocaţie de susţinere a familiei şi de ajutorul minim garantat, gestionat de Agenţia de Plăţi şi Inspecţie Socială, şi Baza de date a elevilor înscrişi în anul şcolar 2011-2012, gestionată de Ministerul Educaţiei Naţionale.

Au fost situaţii în care nu au fost minori declaraţi, însă aceştia erau consemnaţi în RNEP şi astfel s-a "întregit familia", a explicat Silvia Pisică.

Tudorel Andrei a adăugat că o diferenţă de un milion de persoane, neaflate în evidenţă, nu poate fi luată în considerare când se fac politici publice, şi mai grav fiind atunci când datele sunt eronate cu privire la împărţirea populaţiei pe vârste. "Gândiţi-vă cum ar fi să avem în evidenţă cu 200.000 mai puţini minori", a spus Andrei.

Alte aspecte, precum utilizarea internetului, au putut fi determinate pe baza datelor din surse administrative şi a declaraţiilor făcute recenzorului de o persoană similară. Astfel, dacă o femeie cu studii superioare care lucra în Finanţe/ Bănci declarase că utilizează internetul, acelaşi lucru se putea presupune şi pentru o altă femeie cu aceleaşi studii şi care lucra în acelaşi domeniu.

Pe de altă parte, pentru trei variabile - etnia, limba materna şi religia - nu s-a apelat la colectare indirectă, statisticile bazându-se numai pe datele culese din teritoriu.

Potrivit reprezentanţilor INS, la 4 iulie, când vor fi făcute publice rezultatele finale ale RPL privind persoanele, se va cunoaşte exact populaţia stabilă a României, din octombrie 2011.

Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor a durat 12 zile şi a costat 40 de milioane de euro, au mai spus reprezentanţii INS.

Preşedintele INS, Tudorel Andrei, declara, la începutul lunii iunie, că se doreşte schimbarea totală a formei de organizare a următorului recensământ, precizând că se va renunţa la forma clasică, a interviului faţă în faţă, şi se va opta pentru o formă combinată.

"Intenţionăm să schimbăm total forma de organizare a următorului recensământ. Să putem spune: 2011 rămâne ca ultimul recensământ în formă clasică.", a spus preşedintele INS.

Tudorel Andrei a precizat că este posibil ca noua formă, pentru care nu există deocamdată o variantă clară, să fie aplicată şi peste doi - trei ani, menţionând că aceasta ar putea consta în existenţa unui eşantion şi folosirea unor baze de date din surse administrative.

Costul formei clasice de organizare a recensământului este foarte mare, a mai spus Tudorel Andrei, menţionând că modul de culegere a datelor se va schimba pe toate statisticile legate de populaţie.

INS va anunţa în 4 iulie rezultatele finale privind populaţia ale recensământului care a avut loc în 2011, iar cele privind locuinţele vor fi făcute publice în septembrie-octombrie, a mai anunţat Tudorel Andrei, la începutul lunii iunie.

Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor a avut loc în perioada 20 - 31 octombrie 2011.

Potrivit rezultatelor preliminare ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, anunţate în august 2012, populaţia stabilă a României este de 19.043.767 de persoane, cetăţeni români şi străini cu domiciliul sau reşedinţa în România, dintre care 9.764.011, respectiv 51,3%, sunt femei.

Eurostat a fixat pentru recensământul din 2011 un termen de furnizare a datelor finale de 27 de luni, ceea ce echivalează cu începutul anului 2014.

Recensământul a fost puternic politizat încă de la faza de culegere a datelor, când opoziţia din 2011 a boicotat procesul, reclamând că datele solicitate de statisticieni ar urma să fie utilizate în scop electoral.

PSD a cerut populaţiei să nu-şi divulge codul numeric personal în cadrul răspunsurilor la întrebările recenzorilor de la recensământ şi au acuzat PDL că, prin solicitarea "ilegală" a CNP, ar urmări să-şi facă o bază de date pentru a frauda alegerile, declarat, în 20 octombrie 2011, senatorul PSD Georgică Severin.

Ministerul Administraţiei şi Internelor preciza, în octombrie 2011, că, în cadrul procesului de recenzare, colectarea codului numeric personal este stipulată prin Legea 170/2011 privind aprobarea OUG 34/2011 pentru modificarea şi completarea OG 36/2007 privind efectuarea recensământului.

Ulterior, rezultatele recensământului au căpătat o importanţă politică mult mai dramatică, miza fiind validarea referendumului privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu. La acel moment, mai mulţi politicieni au acuzat INS că ar tergiversat finalizarea referendumului.

La sfârşitul anului trecut, INS a anunţat o ajustare semnificativă a datelor privind Produsul Intern Brut (PIB) pentru 2011, cu un minus de 20 de miliarde lei, care a stârnit o reacţie dură din partea Guvernului, finalizată prin decizia premierului Victor Ponta de a-l demite pe preşedintele de atunci al institutului, Vergil Voineagu.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului INS:Pentru fiecare din cele 19 mil. persoane înregistrate la recensământ s-au făcut 600 de corelaţii.
 Vizualizări articol: 381 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
INS:Pentru fiecare din cele 19 mil. persoane înregistrate la recensământ s-au făcut 600 de corelaţii0.05

Facos Suceava
Iulius Mall Suceava
MedClinic
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Toyota - Noul Yaris Hybrid
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Ultima ora

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei