Catedrala Patriarhală serbează hramul Sfinţii Constantin şi Elena; moaştele, scoase în procesiune

"Cu prilejul sărbătorii Sfinţilor Constantin şi Elena, hramul istoric al Catedralei Patriarhale, Patriarhia Română organizează o serie de manifestări, prima având loc marţi, la orele 7.00, când sfintele moaşte ale Cuviosului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor, ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi ale Sfântului Ierarh Nectarie din Eghina, vindecătorul de boli, vor fi scoase în procesiune şi aşezate în baldachinul de pe Dealul Patriarhiei pentru închinarea credincioşilor", a declarat luni pentru MEDIAFAX părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Patriarhul Daniel va oficia Sfânta Liturghie de la ora 9.00, înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, pe un podium special amenajat în curtea Catedralei Patriarhale.

"Trebuie să îi cinstim pe aceşti sfinţi împăraţi, noi creştinii datorându-le mult. Gândiţi-vă că, în anul 326, împărăteasa Elena a fost primul pelerin creştin la Locurile Sfinte. Ea a pus bazele multora dintre cele mai importante biserici ale creştinătăţii: Biserica Naşterea Mântuitorului din Betleem, Biserica «Pater Noster» de pe Muntele Măslinilor, de unde Iisus Hristos ne-a învăţat cum să ne rugăm, rostind rugăciunea «Tatăl nostru». Ea a restabilit Ierusalimul drept cel mai sfânt dintre oraşe. Cea mai preţioasă descoperire a ei este Biserica Sfântului Mormânt", a spus părintele Constantin Stoica.

Înaintea unei bătălii, împăratul Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasă şi înscrisul "prin acest semn vei învinge", iar în noaptea următoare a avut un vis în care i s-a arătat Iisus Hristos, care l-a îndemnat să însemneze cu Sfânta Cruce toate steagurile de luptă ale oştirii sale. "Constantin a făcut întocmai şi a ieşit trumfător din luptă", a mai spus părintele Constantin Stoica.

Din anul 317, în Imperiul Roman monedele au fost inscripţionate cu monograma creştină, iar prin legea dată în anul 321, împăratul Constantin a generalizat repaosul duminical în tot Imperiul Roman. Împăratul Constantin a zidit la Bizanţ o cetate pe care a înfrumuseţat-o cu toate podoabele şi a numit-o Constantinopol, mutându-şi aici scaunul împărătesc, ceea ce a dus la punerea temeliei Imperiului Roman de Răsărit, care a durat până la 29 mai 1453, când Constantinopolul a fost cucerit de turci, sub conducerea lui Mahomed al II-lea Cuceritorul (1451 - 1481). Astfel, împăraţilor Constantin şi Elena li s-a acordat titlul de "întocmai cu Apostolii", a adăugat preotul Constantin Stoica.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat 2013 An omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, la împlinirea a 1.700 de ani de la Edictul de libertate religioasă de la Milano (313).

La sărbătoarea hramului istoric al Catedralei Patriarhale vor fi premiaţi câştigătorii celor patru concursuri naţionale pentru copii şi adulţi organizate de Patriarhia Română.

De asemenea, în perioada 21 - 24 mai, la Palatul Patriarhiei va avea loc Congresul Internaţional de Teologie "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, promotori ai libertăţii religioase şi susţinători ai Bisericii". La congres vor participa profesori de la Facultăţile de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, Sibiu, Cluj, Atena (Grecia), Sarajevo (Bosnia şi Herţegovina), de la universităţile din Heidelberg, Erlangen-Nürnberg (Germania) şi Freiburg (Elveţia), Institutul Pontifical Patristic Augustinian din Roma (Italia), Facultatea de Teologie Evanghelică din Kiel (Germania) şi cercetători de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, Institutul de Cercetări Arheologice din Crimeea (Ucraina) şi Academia de Ştiinţe din Bulgaria.

Ctitorie a lui Constantin Şerban, voievod al Ţării Româneşti, biserica cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena a fost sfinţită în 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei şi al Întregului Orient, împreuna cu mitropolitul Ştefan al UngroVlahiei şi cu episcopii de Râmnic şi de Buzău, în prezenţa urmaşului lui Constantin Şerban, Mihnea al III-lea (1658-1659). Locaşul de cult a fost pictat pentru prima dată în 1665, în timpul domniei voievodului Radu Leon (1664-1669). Din acest motiv, la Sfânta Liturghie, în Catedrala Patriarhală sunt pomeniţi drept ctitori Constantin Şerban Vodă, Mihnea al III-lea şi Radu Leon.

La scurt timp după târnosire, biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena a fost transformată în sediu al scaunului eparhial al Mitropoliei Ungro-Vlahiei, prin hrisovul domnesc din 8 iunie 1668 al lui Radu Leon. Mitropolitul Ştefan îşi stabilise deja aici reşedinţa încă din anul 1661. Sfântul Constantin Brâncoveanu a ridicat în 1698 o clopotniţă monumentală în partea de răsărit a bisericii.

În 1925, după înfiinţarea Patriarhiei Ortodoxe Române, prin legea promulgată la 25 februarie, acest lăcaş de cult a fost ridicat la rangul de catedrală patriarhală.