CNS a depus plângere penală împotriva preşedintelui Consiliului Legislativ al Parlamentului

Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a anunţat, joi, într-o conferinţă de presă, că organizaţia a depus, la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, o plângere penală împotriva preşedintelui Consiliului Legislativ al Parlamentului României, Dragoş Iliescu, întrucât acesta ar fi fundamentat avizul negativ la proiectul legii privind autonomia Ţinutului Secuiesc pe un articol al Recomandării 1201/1993 a Consiliului Europei, pe care l-a interpretat eronat, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Izsak Balazs a susţinut că Dragoş Iliescu a introdus în textul Recomandării o prevedere potrivit căreia "nu se pot da drepturi colective pentru minotirăţi", iar pe baza acestei prevederi a dat aviz negativ la proiectul legii statutului autonomiei Ţinutului Secuiesc, respins de Senat în 25 septembrie.

"Am înaintat astăzi (joi - n.r.) un denunţ la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, solicitând declanşarea urmăririi penale împotriva domnului doctor Dragoş Iliescu, pentru săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals. Motivul acestei plângeri penale este acela că avizul negativ semnat de domnul Dragoş Iliescu, privind propunerea legislativă referitoare la statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, aduce printre argumentele principale negarea, excluderea drepturilor colective ale minorităţilor naţionale în dreptul internaţional. Spune aşa: «din ansamblul reglementărilor, cât şi din spiritul acestor documente internaţionale, la care România a aderat, rezultă o serie de reguli de importanţă europeană» şi, printre altele, înşiră şi «excluderea oricărei categorii de drepturi de natură colectivă ale minorităţilor naţionale»", a afirmat Izsak Balazs.

Potrivit acestuia, Dragoş Iliescu nu a găsit nicio prevedere în dreptul internaţional care să susţină avizul negativ, motiv pentru care a introdus argumentul privind excluderea drepturilor colective ale minorităţilor naţionale în dreptul internaţional.

Liderul CNS şi-a exprimat spreanţa ca, în urma demersului său, "să se pună capăt practicii care ţine din ’89 de interpretare restrictivă, cu rea-credinţă, a normelor dreptului internaţional care protejează minorităţile naţionale", "care merge până la falsificarea acestor documente internaţionale”.

Plenul Senatului a respins, în septembrie, proiectul legislativ privind statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, iniţiat încă din 2005 de senatorii UDMR de atunci Sogor Csaba şi Becsek-Garda Dezso. Proiectul legislativ cu caracter organic a primit 54 de voturi pentru respingere, cinci pentru adoptare şi două abţineri, Senatul fiind forul decizional.