MS vrea completarea programului de urgenţă pentru plata "costurilor reale ale unor cazuri extreme"

Ministrul Sănătăţii, Vasile Cepoi, a afirmat că un caz de politraumă care ajunge în urgenţă costă mai mult decât plăteşte Casa de Asigurări de Sănătate folosind tariful pe caz ponderat, iar din acest motiv ministerul lucrează la completarea programului de urgenţă în secţiile din spital, care să permită plata "costurilor reale ale unor cazuri extreme".

"Pacientul aflat în urgenţă ajunge în Unitatea de Primire Urgenţă, este stabilizat, după care trebuie să fie finalizat într-o secţie din spital, în general într-o secţie de chirurgie. Noi ne referim în general la politraumă, la pacientul cu afecţiuni multiple, care necesită o intervenţie complexă a unei comisii de medici, dacă vreţi, o structură mai complicată. Problemele care s-au identificat sunt acelea că în spital nu întotdeauna există toate resursele necesare pentru finalizarea unui astfel de caz. Mai mult, un astfel de caz costă foarte mult, deformând, dacă vreţi, acea alocare de resurse pe care o face Casa de Asigurări în funcţie de indicele de complexitate al cazului, plătind pe tarif pe caz ponderat. Pentru aceasta, Ministerul Sănătăţii lucrează de aproximativ două luni la un program de completare a programului de urgenţă în secţiile din spital, pentru a acoperi această diferenţă de cheltuieli între tariful pe caz ponderat plătit de Casa de Asigurări şi costurile reale ale unor cazuri extreme", a declarat Cepoi.

Ministrul a adăugat că există o serie de probleme în ce priveşte sistemul de urgenţă, la nivelul resursei umane, dar şi al resurselor financiare.

"Pe de o parte, există o problemă de finanţare, care este generală pentru sistemul de sănătate, toată lumea ştie şi recunoaşte că sistemul de sănătate este subfinanţat, că trebuie noi resurse pentru a reuşi să realizăm un echilibru financiar. Pe de altă parte, toată lumea recunoaşte că există încă deficienţe în modul de utilizare a banilor", a spus Cepoi, care a menţionat că problema cea mai grea la ora actuală este deficitul de resurse umane.

Potrivit sursei citate, motivele deficitului de resurse umane în sistemul de sănătate sunt atât migrarea medicilor, cât şi situaţia economică a României, care impune o limitare a volumului de cheltuieli salariale, adică "acea anvelopă salarială despre care se vorbeşte şi care este o condiţionalitate" în relaţia cu instituţiile financiare internaţionale, a arătat Cepoi.

El a precizat că s-a reuşit în acest an deblocarea a "3.000 şi ceva" de posturi în sănătate, care urmează să fie alocate specialităţilor care întâmpină cele mai mari dificultăţi.

"Noi, în acest an, am reuşit şi am deblocat un număr de 3.000 şi ceva de posturi în sănătate, pe care le alocăm acum şi urmează să le ocupăm, pe specialităţile care creează, care ridică cele mai multe probleme, care reprezintă cele mai mari riscuri - în special este vorba de Terapie Intensivă, de Urgenţe, de Imagistică. La ambulanţe e vorba de personal medical, e vorba de ambulanţieri, nu putem folosi ambulanţele la capacitate maximă pentru că nu avem ambulanţieri şi aşa mai departe. Deci pe baza acestor criterii se alocă aceste posturi, în cursul acestei săptămâni trebuie să se finalizeze alocarea şi să se scoată posturile la concurs", a spus ministrul.

Subsecretarul de stat Raed Arafat a declarat, în aceeaşi conferinţă de presă, că "pe partea de intervenţii şi partea de primiri urgenţe s-a făcut un salt major în ultimii ani printr-o continuitate şi printr-o politică şi o strategie foarte bine definită de dezvoltare a sistemului de primiri urgenţe şi sistemului de intervenţie", dar mai sunt de rezolvat aspecte legate de resursele umane şi infrastructură.

"Ca şi concepţie de sistem, suntem comparabili cu alţii, dar ca şi realizare în cadrul sistemului mai avem mult de lucru şi pe resursele umane şi anumite infrastructuri, să zicem, şi cum se întâmplă aici, în Mureş, pe noua Unitate de Primiri Urgenţe şi cu dotările şi cu tot. Dar stăm mult mai bine decât în alte părţi în sistem. Continuitatea ne-a permis, totuşi, să menţinem un nivel, să asigurăm o capacitate a sistemului de urgenţă care funcţionează şi care, normal, ca orice sistem, nimic nu e perfect, încă mai este mult de perfectat şi mult de lucrat", a spus Arafat.

El a precizat că, în domeniul stomatologiei de urgenţă, este prevăzut ca într-un judeţ să fie un singur cabinet de stomatologie de urgenţă la nivelul UPU a Spitalului Judeţean, care să asigure urgenţe pe timpul nopţii şi sâmbăta şi duminica.

"Există aşa ceva în mai multe UPU, am avut solicitări în ultima perioadă de a deschide mai multe într-un judeţ, dar le-am respins, din cauză că nu sunt fonduri pentru asta şi ne uităm la ce priorităţi avem. Ideea este să ştim că în fiecare judeţ avem un cabinet funcţional 24 de ore din 24. Când sunt mai multe resurse poate ne gândim şi la alte soluţii şi, acolo unde sunt medici stomatologi, poate una din soluţii este să facă pe rând, cum fac şi centrele de permanenţă, să asigure urgenţele", a conchis Arafat.