Google
 
miercuri, 1 aug 2012 - Anul XVII, nr. 177 (5082)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,7794 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,3124 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Iulius Mall Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video

Zgonea şi Filip cer CC să solicite informaţii de la BEC, INS, MAI şi AEP

Miercuri, 1 August 2012 (13:53:07)

 

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, şi preşedintele interimar al Senatului, Petru Filip, solicită Curţii Constituţionale, în sesizarea depusă miercuri, să solicite informaţii de la BEC, INS, MAI şi AEP în vederea stabilirii condiţiilor de validare a referendumului din 29 iulie.

Filip şi Zgonea cer CC să solicite BEC să-i comunice starea operaţiunilor de actualizare a listelor, având în vedere că numărul persoanelor înscrise în acestea este în contradicţie cu rezultatele provizorii ale recensământului desfăşurat în anul 2011, conform cărora populaţia României este de 20.254.866 persoane.

În sesizarea semnată de Filip şi Zgonea se menţionează că din totalul de 20.264.866, un număr de 19.042.936 reprezintă populaţia stabilă, 910.264 persoane sunt plecate pe perioadă îndelungată şi 301.666 persoane sunt temporar prezente.

Semnatarii sesizării consideră că INS a avut în vedere totalul populaţiei româneşti aflată atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara graniţelor ţării şi arată că aceste date coincid cu datele deţinute de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, din care rezultă, de asemenea, că numărul celor asiguraţi este de 20.459.558 persoane.

Potrivit sesizării, numărul populaţiei minore în totalul populaţiei României este de 18,3%, respectiv 3.891.082 copii şi tineri sub 18 ani, din acest fapt rezultând că numărul persoanelor cu drept de vot este de 81,7% din total, adică 16.548.225 persoane.

"Ţinând cont de aceste realităţi sociale, numărul real de voturi necesar pentru validarea referendumului este 8.274.112 + 1 vot dacă luăm în considerare populaţia conform INS; sau 8.357.729 + 1 vot dacă luăm în considerare populaţia conform CNAS", se arată în sesizare.

Semnatarii sesizării mai arată că numărul persoanelor cu drept de vot care se puteau prezenta legal la urne trebuie diminuat cu 622.144 persoane care au cărţile de identitate expirate, dar şi circa 1.000.000 de persoane care, din 2004 până în prezent, au renunţat la cetăţenia română, şi-au stabilit domiciliul în străinătate sau au decedat în străinătate.

În 27 iulie, Ministerul Administraţiei şi Internelor anunţa că listele electorale permanente au fost reactualizate la data de 10 iulie, pe acestea fiind înscrise 18.292.514 de persoane cu drept de vot.

De asemenea, într-o precizare a Institutul Naţional de Statistică (INS) se arată că, în conformitate cu Constituţia şi legile electorale în vigoare, Guvernul trebuie să asigure exercitarea dreptului la vot tuturor cetăţenilor români în vârstă de 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv şi cărora nu le-au fost interzise drepturile electorale.

Punerea în practică a acestei obligaţii se realizează prin înscrierea cetăţenilor români cu drept de vot în listele electorale permanente pe principiul locului de domiciliu (legal) înscris în actele de identitate, indiferent dacă la data desfăşurării scrutinului electoral persoanele respective sunt sau nu sunt prezente pe teritoriul naţional.

Listele electorale permanente sunt documente nominale care se întocmesc şi se actualizează de către DEPABD prin prelucrarea şi selectarea datelor privind cetăţenii cu drept de vot cuprinşi în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor.

Totodată, INS precizează că, începând cu anul 2007, şi cetăţenii Uniunii Europene îşi pot exercita dreptul de vot în comuna, oraşul, municipiul în care îşi au domiciliul sau reşedinţa.

INS, pornind de la datele recensământului populaţiei şi pe baza fenomenelor demografice (natalitatea şi mortalitatea) şi de migraţie internă şi migraţie externă (emigraţia şi imigraţia), calculează şi publică date privind populaţia stabilă la 1 ianuarie şi la 1 iulie ale fiecărui an.

Conform definiţiilor internaţionale, nu sunt cuprinşi în populaţia stabilă a ţării: cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliul în România plecaţi în străinătate pe o perioadă de cel puţin 12 luni: la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe o perioadă îndelungată); cetăţenii străini sau fără cetăţenie veniţi în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni (persoane temporar prezente).

"În consecinţă, este incorect a se face comparaţii între doi indicatori între care există diferenţe semnificative din punct de vedere al sferei de cuprindere şi care au rol diferit în evaluarea şi caracterizarea populaţiei unei ţări, respectiv: populaţia legală (calculată de către DEPABD) care cuprinde toţi cetăţenii cu domiciliul legal în România la un moment dat; populaţia stabilă (calculată de către INS la 1 ianuarie respectiv la 1 iulie ale fiecărui an) care cuprinde cetăţenii care au o reşedinţă şi sunt prezenţi sau au declarat că vor fi prezenţi 12 luni (perioadă neîntreruptă) pe teritoriul României", a precizat INS.

Potrivit sursei citate, dacă, istoric, între cei doi indicatori nu au fost diferenţe consistente, după anul 1990 diferenţele au crescut considerabil.

"Pentru România de azi, confruntată cu un fenomen masiv de migraţie externă, faptul că populaţia stabilă este sensibil mai mică decât populaţia legală, considerăm că tehnic nu trebuie să mai surprindă pe nimeni", se mai arată în comunicatul INS.

În 1 noiembrie 2011, Victor Ponta declara într-un interviu acordat MEDIAFAX că nu a fost recenzat şi că recensământul a fost doar o irosire de bani publici, iar "rezultatele nu ne vor folosi la nimic şi nu vom şti mai bine câţi suntem cu adevărat".

Prezentăm partea din interviu referitoare la recensământ:

Reporter: Aţi fost recenzat?

Victor Ponta: Nu.

Reporter: Nu aţi fost acasă, nu v-a căutat recenzorul?

Victor Ponta: Nu ştiu dacă m-au căutat în Gorj, stau foarte puţin acasă, dar nu le-aş fi dat codul numeric personal.

Reporter: De ce?

Victor Ponta: Pentru că este ilegal, din punctul meu de vedere. Am şi introdus o acţiune în instanţă în acest sens în numele PSD. Nu şeful INS este responsabil de recensământ. Şeful comisiei speciale pentru recensământ este ministrul de Interne, aşa spunea legea. Modul în care s-a desfăşurat recensământul a fost o catastrofă organizatorică şi logistică, într-un 2011 în care toată lumea foloseşte internetul. Cred că a fost mai prost decât pe vremea lui Cuza sau a lui Carol, ca mod de explicare către populaţie, ca incapacitate de a demonstra suspiciunile noastre. Noi nu am făcut acuzaţii directe, dar am avut suspiciuni: de ce vă trebuie codul numeric personal, pe care îl aveţi?

De ce vă interesează exact pe ce secţie de vot sunt? Cred că a fost o irosire extraordinară de bani, înţeleg că a fost un buget de aproape 50 milioane de euro, iar rezultatele nu ne vor folosi la nimic şi nu vom şti mai bine câţi suntem cu adevărat, unde suntem şi ce probleme are România. Denotă o incapacitate administrativă care trebuie sancţionată. Vom discuta şi luni la USL, o moţiune în Parlament pe două domenii fenomene care intră în atribuţiile Ministerului de Interne. Unul este catastrofa de la recensământ. În al doilea rând, e vorba de violenţele inadmisibile din ultima perioadă, cum a fost cazul de la Giurgiu, cazul de la Ploeişti, care ies în evidenţă pentru că sunt în spaţiul public sau privesc sportivi, dar astfel de fenomenene în care sunt implicaţi interlopi, din informaţiile noastre, se întâmplă zi de zi la nivelul întregii ţări. Reflectă o atmosferă de insecuritate personală şi incapacitate a statului de a ne apăra extrem de gravă. 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Zgonea şi Filip cer CC să solicite informaţii de la BEC, INS, MAI şi AEP.
 Vizualizări articol: 299 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Zgonea şi Filip cer CC să solicite informaţii de la BEC, INS, MAI şi AEP0.05

Shopping City Suceava
Denis
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Optik Tataru - Cabinete Oftalmologice in Suceava
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Ultima ora

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei