Oameni de cultură francezi se alătură protestului lui Lucian Pintilie privind ICR

Potrivit unui comunicat remis joi MEDIAFAX de Institutul Cultural Român (ICR), apelul lui Pintilie de "a interzice politicului de a ne patrona viaţa şi creaţia" este susţinut de alţi oameni de cultură din Franţa, dar şi din ţară, până marţi (19 iunie) fiind strânse peste 3.500 de semnături contra OUG nr.27/ 2012 ce prevede trecerea institutului sub autoritatea Senatului.

Printre semnatari se numără regizorii Andrei Şerban, Tudor Giurgiu, Cătălin Mitulescu, Cristian Mungiu, Radu Muntean, Corneliu Porumboiu, Cristi Puiu, scriitorii Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Dumitru Ţepeneag, Gabriela Adameşteanu, Mircea Cărtărescu, Norman Manea, Gianina Cărbunariu, alături de personalităţi culturale franceze, precum Jean Mattern (Editions Gallimard), Christophe Bara (Editions L'Entretemps), Paul Otchakovsky-Laurens (Editions P.O.L), scriitorul Michel Deguy, istoricul Alain Besançon, membru al Institut de France, şi traducătoarea Marie-France Ionesco.

Într-una din rarele sale intervenţii publice, pentru site-ul filmreporter.ro, regizorul Lucian Pintilie a spus: "Cred că pentru nimic în lume nu trebuie scăpat acum, pe loc, în această clipă, prilejul de a interzice politicului de a ne patrona viaţa şi creaţia noastră. Politicienii, profesioniştii politicii, au făcut o gafă enormă. Politicul se insinuează şi apoi posedă. Trebuie izgonit. Acest moment poate deveni unul de luciditate colectivă şi de rezistenţă colectivă, dacă cumva va fi nevoie. Dar poate nu va fi nevoie".

"Venind din partea unui artist care a trăit experienţa creaţiei sub cenzura comunistă, această declaraţie are valoarea unui avertisment", spun cei care se alătură apelului său.

Un alt apel către Guvern în sprijinul ICR vine de la New York, de la directorul CEC ArtsLink - o organizaţie internaţională de artă, Fritzie Brown. Scrisoarea, remisă MEDIAFAX, este adresată premierului Victor Ponta.

Brown precizează că CEC ArtsLink lucrează cu ICR de peste 15 ani, pentru a reflecta "incredibila diversitate culturală" a României în rândul comunităţilor din SUA.

"În numele mai multor comunităţi din SUA cu care lucrăm, dorim să protestăm hotărât privind actuala iniţiativă a Guvernului de a schimba misiunea Institutelor Culturale Române. Vă rugăm să recunoaşteţi activitatea excelentă, responsabilă şi eficientă a ICR-urilor şi să păstraţi misiunea şi independenţa acestora", spune directorul CEC ArtsLink, precizând că, prin ICR, comunităţile americane au putut învăţa despre cultura română şi au putut interacţiona cu artişti români, atât dintre cei tineri, cât şi dintre cei consacraţi.

"Cu mult mai puţine resurse decât alte institute culturale naţionale, ICR a reuşit cu adevărat să plaseze arta şi artiştii români pe o hartă culturală competitivă", mai spune acesta.

Managerul cultural american mai atrage atenţia, în încheierea scrisorii sale, că România a semnat mai multe tratate şi declaraţii internaţionale - unele dintre acestea presupunând constrângeri juridice, altele nu - prin care se obligă să sprijine ca stat libertatea de exprimare culturală şi artistică.

"O măsură «de urgenţă» pentru a schimba în mod radical misiunea ICR şi a-l supune unui control politizat evident este împotriva literei şi spiritului acestor documente şi vă cerem să vă reconsideraţi poziţia", se mai spune în scrisoare.

Guvernul a adoptat pe 13 iunie Ordonanţa de Urgenţă nr. 27/ 2012, prin care ICR trece de sub autoritatea preşedintelui în subordinea Senatului, care, în termen de maximum 15 zile, numeşte atât conducerea operativă a institutului, cât şi membrii Consiliului de conducere. Conducerea operativă a institutului va fi asigurată de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, ajutat de doi vicepreşedinţi, numiţi şi revocaţi în/din funcţie de plenul Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, la propunerea Biroului Permanent al Senatului. Mandatul vicepreşedinţilor va fi de patru ani, cu posibilitatea reînnoirii.

Conducerea operativă a ICR era asigurată de Horia Roman Patapievici - preşedinte - şi Tania Radu şi Mircea Mihăieş - vicepreşedinţi, însă Camera Deputaţilor a eliminat, marţi, cele două funcţii de vicepreşedinte, prevăzute din 2011 în Legea de funcţionare a institutului.

Premierul Victor Ponta a spus despre ICR că era o instituţie "mult prea politizată" şi a acuzat "o lipsă de transparenţă totală" în cheltuirea fondurilor publice la nivelul institutului. "Nimeni din această ţară nu mă va convinge că este mai democratic să laşi o instituţie cu bani publici să fie condusă de un singur om decât să fie controlată de o instituţie cum este Senatul, unde sunt toate forţele politice", a spus Ponta. El a mai susţinut că liderii grupurilor parlamentare PSD-PNL nu intenţionează să îl schimbe pe Horia-Roman Patapievici de la conducerea Institutului Cultural Român, ci să asigure transparenţă în cheltuirea banilor publici, iar "agitaţia" creată pe această temă relevă că cineva are ceva de ascuns.

Pe de altă parte, apelurile din străinătate se alătură celor din România, din partea artiştilor, oamenilor de cultură şi de afaceri (Asociaţia Erudio) şi a altor figuri publice (Alianţa pentru o Românie Curată), care au strâns mii de semnături. Nu au lipsit manifestările în stradă, cea mai amplă - "Mişcarea papioanelor" - având loc luni la sediul ICR, cu participarea câtorva sute de oameni.

Totodată, Alianţa pentru o Românie Curată i-a solicitat, luni, Avocatului Poporului (AP) să demareze de urgenţă procedurile pentru contestarea la Curtea Constituţională a OUG nr. 27/2012.