Unul din 10 copii din mediul rural se culcă flămând, un sfert sunt obosiţi pentru că muncesc

Studiul "Bunăstarea copilului din mediul rural" arată că problemele care ţin de structura demografică şi de gradul de pregătire sunt serioase şi riscă să limiteze potenţialul de dezvoltare şi pe viitor.

Astfel, în mediul rural, numărul copiilor este de doar 2,1 pe familie, astfel că, şi fără a ţine cont de efectul migraţiei, multe dintre satele româneşti sunt într-un proces de îmbătrânire şi depopulare.

Studiul arată că aproximativ 12 la sută dintre gospodăriile din mediul rural nu au nicio sursă de venit în afara alocaţiilor pentru copii, ceea ce face ca pentru un număr ridicat de copii, familiile să facă eforturi majore în acoperirea unor nevoi de bază.

"Astfel, unul din zece copii intervievaţi declară că frecvent (doi la sută) sau uneori (11 la sută) nu a avut hrană suficientă, un sfert afirmă că sunt obosiţi din cauza faptului că au trebuit să muncească în gospodărie înainte sau după terminarea programului de şcoală, iar 12 la sută spun că au lipsit de la şcoală pentru că au trebuit să lucreze", rezultă din studiul realizat de World Vision.

În ciuda dificultăţilor, aproape toţi copiii cuprinşi în studiu apreciază pozitiv eforturile făcute de familie pentru acoperirea nevoilor de bază, afirmând că se simt sprijiniţi şi că au încredere în membrii familiei.

Studiul pune în evidenţă un nivel ridicat de atenţie şi grijă din partea părinţilor privind sănătatea şi nutriţia copiilor. Astfel, peste 90 la sută dintre adulţi cunosc înălţimea şi greutatea copiilor, iar aproape jumătate dintre părinţi declară că sunt preocupaţi de alimentaţia sănătoasă a copiilor lor.

"O analiză mai detaliată arată însă diferenţe importante între familiile sărace şi cele prospere atât în ceea ce priveşte calitatea hranei, cât şi din punct de vedere al numărului de mese oferite zilnic copilului. Răspunsurile date de copii indică faptul că un sfert dintre ei au probleme în a avea hrană suficientă sau de calitate", se mai arată în studiu.

Analiza răspunsurilor colectate în timpul cercetării a arătat că durata medie a plecării unui membru de familie în străinătate este de 16 luni, jumătate dintre plecări având o durată mai mare de un an, iar un sfert depăşesc doi ani.

"În 15 la sută din cazuri sunt plecaţi ambii părinţi, mamele sunt plecate în procent de 79 la sută, faţă de 21 la sută taţi. Indicatorii referitori la acoperirea nevoilor de bază, sănătate, educaţie, dar şi confortul psihologic sunt influenţaţi uşor pozitiv de plecarea unuia sau a ambilor părinţi din familie. Accesul la resurse materiale obţinute prin plecarea părinţilor în străinătate plasează copiii în categoria familiilor mai înstărite, cu toate consecinţele care decurg de aici", arată autorii studiului.

Specialiştii nu exclud posibilitatea ca efectele de durată să fie preponderent negative sau ca urmările să fie nefaste, în special atunci când sunt plecaţi ambii părinţi.

Cercetarea a evaluat câteva aspecte privind calitatea vieţii copiilor din mediul rural, folosind perspectiva copiilor şi pe cea a adulţilor din gospodărie.

Eşantionul a cuprins 1.460 de gospodării, alese în mod aleator din 261 de sate din 128 de comune aflate în judeţele Iaşi, Vaslui, Constanţa, Ialomiţa, Vâlcea, Dolj, Olt şi Cluj.