Studiu: Primii zece producători de medicamente au o cotă de piaţă de aproape 60 la sută

În 2010, în România existau 16 reprezentanţe ale producătorilor străini de medicamente, care au generat vânzări totale de 3,8 miliarde lei şi o valoare adăugată de aproape un miliard de lei, prin angajarea a 2.249 de persoane. Majoritatea medicamentelor vândute pe piaţa din România este intermediată de aceste reprezentanţe, potrivit aceleiaşi cercetări.

Potrivit unui raport al Consiliului Concurenţei, în 2009, primii 20 de producători de medicamente controlau 78% din piaţă. În ultimii ani, concentrarea pieţei a crescut, în principal datorită fuziunilor şi achiziţiilor care au avut loc la nivel internaţional între unii dintre cei mai mari producători de medicamente.

Cele mai importante tranzacţii au fost achiziţia Schering Plough de către Merck & Co, cea a Wyeth de către Pfizer şi a Solvay de către Grupul de Abbott. De asemenea, la nivel naţional, Labormed a achiziţionat portofoliul de produse al Ozone, în 2009.

Activitatea distribuitorilor este reprezentată, în principal, de distribuţia de medicamente autorizate de către Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM). Acest segment reprezintă peste 90% din activitatea lor.

Comerţul cu amănuntul de produse farmaceutice a crescut într-un ritm rapid în anii de dinaintea crizei. În 2010, farmaciile au generat o valoare adăugată totală de 2,2 miliarde lei, aproape de nivelul generat de producătorii de medicamente.

Reţelele farmaciilor folosesc o forţă de muncă de 34.438 de angajaţi, cea mai mare parte fiind personal calificat. Creşterea cererii de produse farmaceutice, cuplată cu creşterea preţurilor în segmentul de medicamente eliberate pe bază de prescriptie, a fost principalul factor care a determinat performanţa pozitivă a comerţului cu amănuntul în ultimii ani. De asemenea, transferul medicamentelor din cadrul Programelor Naţionale de Sănătate (care anterior erau vândute numai în farmaciile spitalelor) către farmaciile de retail a crescut vânzările acestora din urmă (de exemplu, medicamente orale anti-diabet şi insulina, medicamente pentru tratarea bolilor oncologice, tratamente post-transplant sau medicamente pentru tratarea HIV/SIDA), se mai arată în studiu.

Principalele vânzări pe bază de reţetă - antibioticele şi medicamentele pentru tractul digestiv

În perioada de dinaintea crizei, între 2002 şi 2007, piaţa românească de farmaceutice a cunoscut o perioadă de creştere susţinută, având rata de creştere anuală compusă (CAGR) de 25%, fiind stimulată de dezvoltarea economică rapidă, care a determinat o sporire a resurselor financiare atât publice, cât şi private. Începând cu a doua jumătate a anului 2007, piaţa farmaceutică, exprimată în euro, a intrat într-o perioadă de stagnare de aproape trei ani. Motivele pentru această dinamică sunt legate, în principal, de efectele negative ale recesiunii asupra resurselor financiare ale sectorului de asistenţă medicală, mai spun realizatorii studiului.

Vânzările de medicamente exprimate în lei au păstrat un trend ascendent între 2007 şi 2009, ca urmare a deprecierii rapide a cursului de schimb. În 2010, vânzările de produse farmaceutice au reintrat pe un trend ascendent, crescând cu 19,6% faţă de anul precedent, în ciuda volumelor relativ neschimbate

În prima jumătate a lui 2011, piaţa farmaceutică a încetinit semnificativ, înregistrând o creştere faţă de anul precedent de doar 2,9% în euro (3,6% faţă de anul precedent, în lei), potrivit companiei de cercetare Cegedim. Prognoza de creştere pentru întregul an 2011 rămâne la un nivel scăzut (4,8% faţă de anul precedent, în lei), conform aceleaşi surse. Există un risc, totuşi, ca vânzările de medicamente să înregistreze o rată de creştere mai mică, în cazul în care arieratele guvernamentale faţă de companiile farmaceutice persistă sau în cazul în care noua taxa clawback va fi aplicată începând cu trimestrul 4 al anului 2011.

Cota de piaţă a medicamentelor eliberate pe bază de prescripţie medicală (RX) în totalul vânzărilor cu amănuntul de medicamente a crescut de la 79% în 2005 la 84% în 2011, ridicându-se la o valoare estimată de 1,9 miliarde euro. Luând în considerare vânzările spitalelor, medicamentele RX deţin o cotă de piaţă mai mică, de 75%.

Principalele vânzări de medicamente RX sunt generate de antibiotice şi medicamente pentru tractul digestiv. Perspectivele de revizuire a sectorului public de sănătate ar putea duce, în următorii ani, la o cotă de piaţă mai mică a medicamentelor RX, dacă pachetele de beneficii de asigurări de sănătate se vor reduce, conform aceluiaşi studiu.

Medicamentele OTC (care pot fi eliberate fără prescripţie medicală) au pierdut din cota de piaţă în comparaţie cu medicamentele RX, ajungând la vânzări totale estimate de 0,35 miliarde euro în 2011, ceea ce echivalează cu o cotă de piaţă de 16% din totalul vânzărilor cu amănuntul. Medicamentele de răceală şi gripă (14%), analgezicele (13%), împreună cu vitaminele şi mineralele (11%), au avut cea mai mare contribuţie la totalul vânzărilor de medicamente OTC.

Medicamentele inovative reprezintă peste 70% din valoarea totală a vânzărilor și doar 25% din volumul de medicamente vândute. Pe de altă parte, medicamentele generice reprezintă 30% din piaţa totală în termeni de valoare şi 75% în termeni de volum. În Europa, România este pe locul cinci după cota de piaţă a medicamentelor generice, după Polonia, Slovacia, Germania şi Slovenia.

Cercetarea mai subliniază că importurile de produse farmaceutice reprezintă principala sursă pentru consumul intern de medicamente.

În 2010, importurile de medicamente s-au ridicat la 2,1 miliarde euro. Principalii parteneri comerciali pentru importurile de produse farmaceutice sunt Ungaria (16%), Germania (15%), Elveţia (12%) şi Franţa (11%). În acelaşi timp, exporturile au reprezentat doar 590 de milioane de euro, cele mai mari pieţe de desfacere fiind Rusia (13%), Regatul Unit (11%), Franţa (6%) şi Bulgaria (5%). Cu toate acestea, în ultimii ani, dinamica exporturilor a depăşit-o, de departe, pe cea a importurilor. Între 2007 şi 2010, exporturile au crescut de aproape şapte ori, în timp ce importurile au crescut de doar 1,5 ori.

Contribuţia la PIB a industriei farma - 0,33%

Producătorii de medicamente generează o valoare adăugată de 2,5 miliarde lei care este utilizată/cheltuită într-o proporţie ridicată în economia românească, se mai menţionează în studiu.

Contribuţia industriei farmaceutice la bugetele centrale şi locale s-a ridicat, în 2010, la 1,7 miliarde lei, reprezentând aproximativ 20% din valoarea totală a medicamentelor vândute pe piaţă.

Contribuţia directă a industriei farmaceutice la formarea PIB şi la ocuparea forţei de muncă este relativ modestă, deoarece cele mai multe produse farmaceutice sunt importate, în timp ce doar câţiva dintre producătorii mari de farmaceutice au facilităţi de producţie în România. Astfel, contributia totală la PIB a industriei farmaceutice este de 0,33%, în timp ce contribuţia la totalul câştigurilor salariale brute ale angajaţilor totale reprezintă doar 0,25% (2008). Cu toate acestea, volumul mare al importurilor de medicamente generează venituri importante din impozite şi taxe pentru bugetul statului.

Taxele pe produse - care includ, în principal, taxa pe valoarea adăugată, impozite şi taxe la import şi accize - aplicate farmaceuticelor reprezintă 1,14% din totalul impozitelor pe produse colectate la nivel de economie. Acest lucru însemnă că industria farmaceutică este al 23-lea cel mai mare contribuabil la veniturile fiscale ale statului, dintr-un total de 103 de sectoare economice.

Primele trei industrii care au cea mai mare contribuţie la veniturile fiscale ale statului produc bunuri supuse accizelor (petrol, tutun şi băuturi), în timp ce pentru restul sectoarelor cea mai mare parte a taxelor pe produse este generată din taxa pe valoarea adăugată. Industria farmaceutică generează venituri mai ridicate din taxe pe produse decât alte industrii mult mai mari, cum ar fi industria metalurgică, industria lemnului, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, apă, încălzire şi industria de gaze, se mai arată în cercetarea Institutului de Prognoză Economică.