miercuri, 25 apr 2012 - Anul XVII, nr. 95 (5000)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,8962 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,555 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video

Miniştrii învăţământului superior din 47 de ţări europene participă la Conferinţa Bologna

Miercuri, 25 Aprilie 2012 (18:53:51)

Miniştrii învăţământului superior din 47 de ţări europene participă la Conferinţa Bologna care are loc, joi şi vineri, la Bucureşti, în cadrul căreia va fi adoptată Strategia de mobilitate ce prevede că, până în 2020, 20% din absolvenţii din Europa îşi vor petrece o parte a studiilor în străinătate.

Conferinţa ministerială de la Bucureşti va stabili priorităţile pentru faza următoare a procesului de la Bologna (2012-2015) pentru ţările din Spaţiul european al învăţământului superior (SEIS).

Miniştrii vor adopta Strategia de mobilitate Bologna care prevede că, până în 2020, 20% dintre absolvenţii de învăţământ superior din Europa îşi vor face o parte a studiilor în străinătate, în conformitate cu cadrul de referinţă european pentru mobilitatea învăţământului superior, adoptat în noiembrie 2011.

Conferinţa de la Bucureşti este organizată împreună cu Forumul politic Bologna, care reuneşte ţări din afara SEIS.

Ministrul Educaţiei, Cătălin Baba, declara recent că aproximativ 500 de participanţi vor participa la Conferinţa Bologna de la Bucureşti, cel mai mare eveniment educaţional mondial, similarul summit-ului NATO din politică, pentru organizarea căruia au fost alocaţi peste 256.000 de euro.

Potrivit agendei reuniunii, în deschiderea Conferinţei Bologna vor vorbi preşedintele Traian Băsescu, ministrul Educaţiei, Cătălin Baba, şi comisarul european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret, Androulla Vassiliou.

România a semnat Declaraţia de la Bologna şi este membru fondator încă din 1999. La sfârşitul conferinţei de la Bucureşti, Secretariatul Bologna va fi predat Armeniei.

Conferinţa Bologna stabileşte trei obiective comune de politici: şanse egale la un învăţământ de calitate, creşterea angajabilităţii absolvenţilor şi creşterea nivelului mobilităţii studenţilor, ca mijloc pentru un învăţământ mai bun.

Comisarul european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret, Androulla Vassiliou, le-a transmis statelor membre că, pentru a răspunde crizei şi şomajului în continuă creştere în rândul tinerilor, trebuie să îşi modernizeze urgent sistemele de învăţământ superior şi să elimine obstacolele din calea unui Spaţiu european al învăţământului superior (SEIS) pe deplin funcţional.

Într-un discurs susţinut înaintea reuniunii bianuale a miniştrilor învăţământului superior de la Bucureşti, în cadrul procesului de la Bologna, comisarul Vassiliou a subliniat că este esenţial să se treacă la acţiune pentru a contribui la crearea de locuri de muncă şi creştere economică în Europa.

"Spaţiul european al învăţământului superior a făcut, fără îndoială, progrese reale în apropierea sistemelor diferitelor ţări. Dar mai avem multe de făcut: învăţământul superior ar trebui să se afle în centrul tuturor eforturilor noastre de a depăşi criza, deschizând căi către oportunităţi mai bune pentru tinerii noştri", a declarat comisarul.

Androulla Vassiliou a precizat că aceste obiective nu se vor realiza "fără asigurarea unei finanţări pentru învăţământul superior suficiente pentru a contribui în mod durabil la bunăstarea economică şi la progresul social".

Miniştrii învăţământului superior din 47 de ţări europene se reunesc, joi şi vineri, la Bucureşti pentru a se pune de acord cu privire la reformele necesare pentru a crea un Spaţiu european al învăţământului superior modernizat şi deschis. Pe fundalul crizei şi al impactului social al acesteia, miniştrii au convenit că reformele trebuie să se concentreze pe dezvoltarea capacităţii insuficient exploatate a învăţământului superior de a contribui la creşterea economică şi la sporirea capacităţii de ocupare a unui loc de muncă - un mesaj central şi pentru "Agenda Comisiei Europene pentru modernizarea sistemelor de învăţământ superior în Europa", adoptată în septembrie 2011.

Procesul de la Bologna vizează crearea unui Spaţiu european al învăţământului superior în care studenţii pot alege dintr-o gamă extinsă şi transparentă de cursuri şi beneficiază de proceduri simple de recunoaştere.

De la începuturile sale în 1999, procesul de la Bologna a fost un exemplu de cooperare de succes la nivel european, reunind ţările europene pentru aprobarea şi punerea în aplicare a unor reforme ale învăţământului superior pe bază de cooperare voluntară. Comisia Europeană este un membru activ al procesului de la Bologna, împreună cu cele 47 de state membre.

Principalele reforme ale procesului de la Bologna se concentrează asupra unei structuri în trei cicluri a studiilor superioare - licenţă, masterat, doctorat - asupra asigurării calităţii şi asupra recunoaşterii calificărilor şi a perioadelor de studii.

Structura Bologna a studiilor superioare s-a adoptat, în general în trei sferturi dintre ţările SEIS, între 70 şi 90% dintre studenţi participă la programe care corespund sistemului de licenţă şi masterat de la Bologna.

Ultimul raport de punere în aplicare a procesului de la Bologna, prezentat miniştrilor la Bucureşti şi pregătit cu sprijinul Comisiei Europene, arată că prea mulţi studenţi renunţă la învăţământul superior sau absolvă fără competenţe care favorizează găsirea unui loc de muncă.

Unii se confruntă cu obstacole în calea recunoaşterii calificărilor lor academice într-o altă ţară şi este nevoie de timp pentru ca instituţiile să treacă la "învăţare centrată pe student" - în care programele educaţionale sunt adaptate la necesităţile studenţilor, şi să prezinte clar ceea ce aceştia ar trebui să înţeleagă şi să fie capabili să facă în urma studiilor lor, se mai arată în raport.

În general, învăţământul superior nu oferă încă rezultate pe măsura potenţialului său de stimulare a creşterii. O serie de instrumente dezvoltate în cadrul procesului de la Bologna contribuie la încurajarea tranziţiei către sisteme mai orientate către student. Sistemul european de credite transferabile (ECTS) atribuie puncte de credit pentru fiecare parte a unui program de studiu, pe baza volumului de muncă al studentului pentru a obţine rezultate specifice ale învăţării. Acesta simplifică acumularea de către studenţi a creditelor obţinute în programe diferite şi recunoaşterea studiilor în străinătate în instituţia lor de origine. "Suplimentul la diplomă" oferă o descriere standardizată a studiilor realizate, facilitând înţelegerea conţinutului oricărei diplome, indiferent de ţara în care a fost obţinută.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Miniştrii învăţământului superior din 47 de ţări europene participă la Conferinţa Bologna.
 Vizualizări articol: 907 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Miniştrii învăţământului superior din 47 de ţări europene participă la Conferinţa Bologna0.05

Facos Suceava
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Ultima ora

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei