Aproape jumătate din gospodăriile din mediul rural în care sunt tineri, sub pragul sărăciei relative

Studiul "Sărăcia, excluziunea socială şi oportunităţile de muncă în rândul tinerilor din mediul rural" a urmărit descrierea şi analiza stadiului actual al sărăciei, excluziunii socială şi oportunităţilor de angajare pentru tinerii din aceste zone care au între 16 şi 35 de ani.

Iniţiatorii proiectului arată că, în ultimii 20 de ani, principalele două tendinţe demografice au fost cele de scădere şi de îmbătrânire a populaţiei României, din datele oficiale reieşind că, în anul 2010, tinerii reprezentau mai puţin de 28 la sută din populaţia din mediul rural, respectiv aproximativ 2,6 milioane de persoane.

"Ponderea tinerilor din totalul populaţiei este mai redusă în cazul mediului rural faţă de cel urban. Pe termen lung, lumea rurală se va confrunta cu un fenomen de îmbătrânire a populaţiei mai accentuat decât în mediul urban. Conform datelor statistice din ultimii ani, vârsta medie din cele două medii de rezidenţă tinde să se egalizeze. În acelaşi timp, natalitatea din mediul rural nu mai este semnificativ mai ridicată faţă de cea din urban", se arată în studiu.

În urma centralizării datelor a rezultat că, în 2010, 42,8 la sută dintre gospodăriile în care locuiau tineri din mediul rural cu vârste între 16 şi 35 de ani se aflau în situaţie de sărăcie relativă, iar 20,2 la sută în situaţie de sărăcie absolută. Datele oficiale au indicat o rată a sărăciei relative de 37,1 la sută pentru întreaga populaţie din mediul rural, nu doar pentru gospodăriile care au în componenţă şi tineri.

Iniţiatorii studiului arată că principalele categorii cu risc disproporţionat de sărăcie includ gospodăriile mari, cu doi şi mai mulţi copii, cu precădere din regiunile Nord-Est şi Sud Muntenia, persoanele cu nivel redus de educaţie, care au absolvit cel mult şcoala generală, persoanele inactive (casnice), cele fără ocupaţie şi lucrătorii în sectorul informal, precum şi persoanele de etnie romă.

"Dintre tinerii din mediul rural aflaţi în situaţie de sărăcie absolută, 15 la sută sunt de etnie romă. În acelaşi timp, aceşti 15 la sută dintre săraci reprezintă două treimi din totalul tinerilor romi din mediul rural. 22 la sută dintre tineri au afirmat că veniturile gospodăriei nu ajung nici pentru strictul necesar, iar 38 la sută că ajung doar pentru strictul necesar", se arată în studiu.

Lipsa veniturilor generate de un loc de muncă reprezintă factorul principal de sărăcie în gospodăriile în care trăiesc tinerii, însă acest lucru nu îi priveşte doar pe tineri, deoarece în peste 80 la sută dintre cazuri ei nu sunt cap de familie.

"Relaţia circulară dintre sărăcie şi excluziune socială se regăseşte şi în privinţa înzestrării materiale (sau a patrimoniului gospodăriei). Profilul dominant este cel al agriculturii de subzistenţă, respectiv al gospodăriei ţărăneşti: puţinul pământ în proprietate (4 la sută sub jumătate de hectar) nu poate genera suficient venit din producţia agricolă pentru a susţine mai mult decât consumul propriu, nicidecum o agricultură modernă, intensivă", potrivit rezultatelor studiului.

Deşi se căsătoresc şi au primii copii la vârste mai mici decât tinerii din mediul urban, cei mai mulţi dintre tineri din mediul rural nu întemeiază o gospodărie proprie în principal din motive de natură materială. Cel mai adesea, în gospodăriile în care locuiesc tinerii sunt cel puţin două generaţii.

Contribuţia morală şi financiară a familiei extinse rămâne definitorie pentru tineri, care rămân vreme mai îndelungată dependenţi de familie, chiar şi atunci când sunt ocupaţi, dat fiind nivelul redus al veniturilor pe care îl obţin. Familia îndeplineşte funcţia de suport financiar pentru tineri până la vârste înaintate, cei mai mulţi, deşi se căsătoresc, nu întemeiază o gospodărie proprie, în principal din raţiuni materiale.

"Salariile şi pensiile părinţilor sau socrilor reprezintă surse importante de venit în unele din aceste gospodării ce cuprind familii extinse. Chiar şi în cazurile fericite, în care familia dispune de surse variate de venit şi tinerii dispun de o locuinţă proprie, este preferată păstrarea la un loc a familiei extinse", rezultă din studiu.

O parte semnificativă a gospodăriilor în care locuiesc tinerii din mediul rural (42,8 la sută) se aflau sub pragul de sărăcie relativă pentru anul 2011.

Dintr-o listă de 17 bunuri şi servicii de necesitate, aproximativ 20 la sută dintre tineri nu au între 10 şi 14 dintre acestea, întrucât nu îşi pot permite, modelul dominant fiind cel al gospodăriei ţărăneşti, fără mijloace moderne de lucru al pământului şi orientat spre o agricultură de subzistenţă, limitată doar la acoperirea unei părţi din consumul alimentar.

În lipsa oportunităţilor de câştig din agricultură sau prin obţinerea unui loc de muncă, singura alternativă pentru unii tineri a fost reprezentată de emigrarea spre vestul Europei.

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului european "O piaţă incluzivă a muncii în mediul rural", cofinanţat prin Fondul Social European, beneficiar fiind Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.