Vătafu: Vrem să eliminăm verificarea administrativă a elementelor de cost mai mici de 1.000 de lei

Secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Europene, Cătălin Vătafu, a declarat miercuri, la conferinţa anuală a Autorităţii de Management a Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AM POSDRU), că deşi rata de contractare este una destul de generoasă, depăşind 83% din alocarea UE 2007- 2013, trebuie avut în vedere ca proiectele ce urmează să fie finanţate să răspundă nu doar obiectivelor punctuale ale Programului Operaţional, dar şi priorităţilor actuale, din punct de vedere al angajării şi incluziunii sociale.

Vătafu a precizat, în acest context, că un obiectiv important al Ministerului Afacerilor Europene vizează simplificarea procedurilor de verificare şi de plată.

"Măsurile pe care ministerul îşi propune să le adopte vor avea drept obiectiv scurtarea duratei procesului de verificare, de la momentul depunerii cererii de rambursare de către beneficiari şi până la momentul efectuării plăţii, dar şi o reducere consistentă a poverii administrative la nivelul beneficiarilor, dar şi la nivelul structurilor care gestionează instrumentele structurale. În scopul simplificării, vom propune câteva măsuri cu impact imediat. Pe de o parte, ne propunem să eliminăm verificarea administrativă a elementelor de cost cu valoare mică. Adică facturile, bonurile sau alte elemente contabile cu o valorare mai mică de 1.000 de lei să nu mai fie verificate administrativ, ci prin eşantion, în cadrul vizitelor la faţa locului", a explicat secretarul de stat.

Cătălin Vătafu a mai spus că beneficiarul fondurilor va avea obligaţia de a grupa toate facturile sub 1.000 de lei pe categorii de cheltuieli, în cererea de rambursare, astfel încât să fie facilitată alegerea eşantionului de către Autoritatea de Management sau Organismul Intermediar.

Potrivit lui Vătafu, se urmăreşte şi simplificarea şi transparentizarea solicitării de documente la depunerea cererilor de rambursare, lucru care se va realiza prin două căi. "Vorbim de stabilirea unei liste exhaustive de documente, care trebuie depuse odată cu cererea de rambursare, iar pe de altă parte încercăm să diminuăm numărul acestor documente justificative. Sperăm ca, în această manieră, să degrevăm beneficiarul, dar şi autorităţile, de o sarcină administrativă destul de consistentă. Orice demersuri am întreprinde, în calitate de autorităţi, ele nu vor avea succesul scontat în absenţa unui sprijin şi a unei implicări din partea beneficiarilor", a mai spus secretarul de stat.

Vătafu a făcut apel către toţi beneficiarii proiectelor finanţate din instrumente structurale să încerce să implementeze iniţiativele în termenele asumate conform graficelor de execuţie.

Secretarul de stat a mai arătat că, în pofida unei rate de contractare care tinde să ajungă la 100%, rata efectivă de absorbţie este una "extrem de nesatisfăcătoare". "Plăţile rambursabile sunt undeva sub 200.000 de euro. În acelaşi timp, plăţile către beneficiari sunt de câteva ori mai mari, ceea ce înseamnă că, într-un demers de susţinere a beneficiarilor, autorităţile române au acordat sume consistente pentru prefinanţare, în condiţii poate prea generoase, iar acum ne aflăm într-un deficit de cash flow la nivelul guvernului, din cauza faptului că aceste sume, plătite ca prefinanţare, zac pe undeva prin conturile beneficiarilor, în loc să fie transformate rapid în facturi, facturile în cereri de rambursare, iar cererile de rambursare să ne fie plătite de către Comisia Europeană", a explicat Vătafu.