Distribution Magi
Distribution Magi
Distribution Magi
 
miercuri, 28 mar 2012 - Anul XVII, nr. 73 (4978)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9715 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,5614 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video

ICCJ nu crede în coincidenţe şi nu concepe că inculpaţii i-au făcut un bine "cu forţa" lui Năstase

Miercuri, 28 Martie 2012 (16:27:22)

Judecătorii care l-au condamnat pe Adrian Năstase în dosarul "Trofeul calităţii" consideră că este de neconceput ca mai multe persoane să acţioneze concertat în beneficiul alteia fără a fi în relaţii apropiate, fără să determine conduita celorlalţi şi fără să afle despre "binele" făcut "cu forţa".

Fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat, în 30 ianuarie, de instanţa supremă la doi ani de închisoare cu executare în dosarul "Trofeul calităţii", în care este acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.

Judecătorii Ionuţ Matei şi Ioana Bogdan, care l-au condamnat la închisoare cu executare pe Adrian Năstase, arată în motivarea deciziei lor că "întrebarea firească este dacă o finanţare de o asemenea amploare a constituit exclusiv o iniţiativă a inculpaţilor implicaţi, de care inculpatul Năstase a fost cu totul străin şi pe care nu a determinat-o".

"Este de neconceput ca mai multe persoane să acţioneze concertat în beneficiul alteia, cu care nu se află în relaţii apropiate, intime sau de prietenie, fără ştirea acesteia, persoană care, prin ipoteză, nu doar că nu a determinat conduita celorlalţi, dar nici nu va afla vreodată despre «binele» care i s-a făcut cu forţa", notează judecătorii în documentul citat.

Instanţa a precizat că "o afacere de o asemenea amploare nu poate fi cu totul autonomă, lipsită de orice conexiune cu principalul său beneficiar, cu atât mai mult cu cât unii dintre cei
implicaţi se aflau în mod cert în sfera sa de influenţă, direct sau indirect".

Această ipoteză, notează judecătorii, este cu atât mai puţin plauzibilă în condiţiile în care toate persoanele implicate ştiau că acţionează ilegal, săvârşind mai multe infracţiuni pentru a-şi duce planul la îndeplinire, fără a fi beneficiarii exclusivi sau măcar majoritari ai acestora.

"Dimpotrivă, inculpaţii s-au expus nu pentru că, ca orice infractor naiv, s-au gândit că nu vor fi descoperiţi (dovezile activităţii lor infracţionale fiind suficiente şi nu atât de greu de găsit), ci pentru ca au avut credinţa că nu vor ajunge să fie cercetaţi tocmai datorită beneficiarului actelor comise şi a succesului acestuia în alegeri (aceasta explicând probabil şi obstinaţia cu care au invocat caracterul politic al prezentului dosar, căci în societatea imaginată de inculpaţi nimic nu se întâmplă fără decizia factorului politic)", se mai arată în motivarea ICCJ.

Pe de altă parte, notează cei doi judecători, toţi actorii principali, precum Jianu, Popovici şi Vasile, au avut un beneficiu de pe urma activităţii infracţionale, material sau nu. În cazul Irinei Paula Jianu, beneficiul acesteia a constat în perpetuarea sa la conducerea unei instituţii importante într-o economie de piaţă, în contextul în care sectorul construcţiilor reprezintă unul dintre motoarele acesteia.

Astfel, instanţa arată că Irina Paula Jianu a fost confirmată în funcţie chiar de către Năstase, prin decizia 149 din 15 iulie 2004, ca urmare a trecerii ISC în subordinea Cancelariei primului-ministru, prin Legea 228/2004, lucru care s-a întâmplat după epuizarea fazelor teritoriale ale Trofeului Calităţii.

"În acest context, Curtea remarcă faptul că prin acest act normativ s-a aprobat O.U.G nr.11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice, prin care, sub pretextul unor cerinţe impuse de integrarea României în U.E. şi eficientizarea activităţii unor instituţii şi structuri publice, a fost realizată în fapt o centralizare a mai multor instituţii, în sensul trecerii lor în coordonarea primului-ministru", mai arată cei doi magistraţi.

Aceste "cerinţe şi necesităţi" nu au impus în prima fază şi trecerea Inspectoratului de Stat în Construcţii în coordonarea primului-ministru, însă în mod inexplicabil acest lucru s-a întâmplat odată cu discutarea Ordonanţei în Parlament, ocazie cu care, fără vreo motivaţie, aceasta a fost modificată, singura schimbare de substanţă vizând trecerea ISC în coordonarea premierului, care la acea vreme era Adrian Năstase, prin Cancelaria acestuia.

Referitor la Popovici şi Vasile, arată instanţa supremă, la dispoziţia acestora au rămas sume importante din taxele de participare la Trofeul Calităţii, respectiv 18.172.286.707 de lei vechi în cazul lui Popovici şi 8.725.969.742 de lei vechi în cazul lui Vasile. Instanţa precizează că este de remarcat raportul dintre aceste sume şi cea de care a beneficiat Adrian Năstase, respectiv 33.374.525.258 de lei vechi.

"Prin urmare, chiar dacă au avut şi un beneficiu propriu de pe urma activităţii desfăşurate, suma cea mai mare s-a îndreptat către inculpatul Năstase, ceea ce dovedeşte că inculpaţii nu au urmărit în primul rând profitul propriu. În acelaşi timp, dincolo de efectele imediate în plan personal, inculpaţii au avut şi reprezentarea perspectivei în care inculpatul Năstase avea să ocupe cea mai înaltă funcţie în stat - ca urmare a câştigării alegerilor prezidenţiale - şi, prin aceasta, a avantajelor pe care urmau să le aibe, urmare a conivenţei lor infracţionale din anul electoral 2004", se mai arată în motvarea instanţei.

Însă, arată judecătorii, pentru ca aceasta să se petreacă, Năstase trebuia, ca şi ipoteză, să ştie despre acţiunile comise de ceilalţi inculpaţi în beneficiul său, iar acest lucru trebuia să se întâmple chiar în perioada în care evenimentele s-au desfăşurat, iar nu post factum, când nu se mai putea face o dovadă a devotamentului lor.

"Aşa fiind, în majoritate, Curtea consideră că modul de derulare a faptelor, calitatea inculpaţilor, relaţiile dintre aceştia şi inculpatul Năstase, ca şi mărimea beneficiului obţinut de către el din activitatea infracţională desfăşurată de ceilalţi inculpaţi, nu sunt doar rodul unui lung şir de coincidenţe, ci reprezintă elemente care demonstrează că finanţarea ilegală a campaniei electorale prezidenţiale a inculpatului Năstase Adrian în anul 2004 a fost o consecinţă directă a influenţei pe care acesta şi-a exercitat-o în calitate de preşedinte al celui mai mare partid din România, aflat la putere ca şi prim-ministru şi cu şanse mari să acceadă la cea mai înaltă demnitate a statului român", se mai arată în motivare.

În acest sens, cei doi judecători au apreciat că numai Adrian Năstase, prin puterea pe care o concentra, putea determina conduita ilicită pe care ceilalţi inculpaţi şi-au asumat-o, având şi o motivaţie proprie pentru un asemenea demers.

"Este astfel de observat că inculpatul Năstase a avut propriul interes pentru a avea o campanie electorală corespunzător finanţată, aceasta nefiind o preocupare specifică doar candidaţilor independenţi, cu atât mai mult cu cât el nu era un simplu membru, ci însuşi preşedintele celui mai important partid din alianţa electorală din care a făcut parte PSD", scriu cei doi magistraţi în motivarea deciziei lor de condamnare a lui Năstase.

Potrivit minutei deciziei instanţei supreme, pedeapsa aplicată în dosarul "Trofeul calităţii" este executorie.

Cristina Rotaru, cel de-al treilea judecător din complet, a considerat că Adrian Năstase trebuie achitat în acest dosar pe motiv că fapta nu există.

Prin decizia instanţei, lui Adrian Năstase i-a fost interzisă pentru o perioadă de doi ani exercitarea mai multor drepturi.

În acelaşi dosar, Paula Irina Jianu, fost inspector general de stat al Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), a fost condamnată la şase de închisoare şi cinci ani de interzicere a unor drepturi, pedeapsă la care i s-a aplicat un spor de un an, astfel că aceasta va executa, dacă sentinţa va rămâne definitivă, şapte ani de detenţie.

Diana Gasparovici, fost inspector general de stat adjunct la ISC, Mihail Cristian Vasile, director general al SC Eurografica SRL şi soţii Marian Ioana şi Bogdan Popovici au primit fiecare câte şase ani de detenţie, la care s-a aplicat un spor de un an, astfel că pedeapsa finală care ar urma să fie executată este de şapte ani.

Adrian Năstase, în solidar cu Irina Paula Jianu, Diana Gasparovici, Marian Ioana şi Bogdan Popovici şi Cristian Mihail Vasile au fost obligaţi, de către instanţa supremă, la plata în solidar cu societăţile Arond SRL şi Eurografica SRL a peste trei miliarde de lei vechi despăgubiri către ISC.

Decizia poate fi contestată la Completul de cinci judecători al ICCJ.

Adrian Năstase a fost trimis în judecată în acest dosar în ianuarie 2009, fiind acuzat de folosirea influenţei sau a autorităţii funcţiei de preşedinte al unui partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase.

Potrivit rechizitoriului, în cursul anului electoral 2004, ISC, sub conducerea Irinei Jianu, "a iniţiat organizarea unui simpozion intitulat «Trofeul calităţii în construcţii»". "În realitate, simpozionul reprezenta un cadru în care, prin instituirea unor taxe de participare, se masca strângerea unor sume de bani pentru campania electorală prezidenţială a inculpatului Adrian Năstase", potrivit DNA.

Într-un proces separat, în 15 decembrie 2011, un complet al instanţei supreme l-a achitat pe Adrian Năstase în dosarul "Mătuşa Tamara", în care a fost judecat pentru fapte de corupţie, alături de consilierul acestuia Ristea Priboi şi de fostul şef al al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) Ioan Melinescu. Direcţia Naţională Anticorupţie a făcut recurs, dosarul urmând să se judece la completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Decizia din acest proces a fost prima din cele trei cazuri deferite justiţiei de către DNA în care este acuzat Adrian Năstase, fost prim-ministru şi fost preşedinte al Camerei Deputaţilor.

În cea de-a treia cauză, privind importul unor bunuri din China, denumit dosarul "Zambaccian", în care fostul premier Adrian Năstase, soţia acestuia şi Irina Paula Jianu au fost deferiţi justiţiei pentru fapte de corupţie, sentinţa va fi pronunţată de instanţa supremă în 30 martie.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului ICCJ nu crede în coincidenţe şi nu concepe că inculpaţii i-au făcut un bine "cu forţa" lui Năstase.
 Vizualizări articol: 607 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
ICCJ nu crede în coincidenţe şi nu concepe că inculpaţii i-au făcut un bine "cu forţa" lui Năstase0.05

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Ultima ora

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei