Google
 
joi, 1 mar 2012 - Anul XVII, nr. 50 (4955)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,7786 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,2746 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Iulius Mall Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video

Şeful de la Evidenţa Persoanelor Sector1 a murit după ce a aflat că subalterni ai săi sunt audiaţi

Joi, 1 Martie 2012 (13:20:34)

Şeful de la Evidenţa Persoanelor Sector 1 a murit, joi, după ce a fost anunţat că unii dintre subalternii săi sunt audiaţi în ancheta privind acordarea nelegală de cetăţenie unor cetăţeni moldoveni, în care au fost făcute 32 de percheziţii la adrese din Bucureşti, Chitila, Otopeni şi din Teleorman.

Şeful Serviciului pentru Evidenţa Persoanelor Sector 1 nu are nicio calitate în acest dosar, el fiind anunţat de colegi ai său, în timp ce era acasă, că doi subalterni au fost ridicaţi pentru audieri.

În ampla anchetă privind acordare nelegală a cetăţeniei române unor moldoveni sunt suspectate de implicare în activitatea infracţională 20 de persoane cu dublă cetăţenie română şi moldoveană care au intermediat activităţile infracţionale, doi lucrători ai Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (ANC), două persoane angajate pe bază de contract la Serviciul Public Comunitar pentru evidenţa persoanelor Bucureşti-Biroul de evidenţă a persoanelor nr. 5 şi doi lucrători de la Serviciul de Stare Civilă Sector 1 (la transcriere de acte de stare civilă), informează Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din PICCJ, în timpul percheziţiilor derulate, au identificat şi ridicat diferite sume de bani în lei şi valută (mii de euro) şi documente de stare civilă.

"Până în acest moment al urmăririi penale, probatoriul administrat a relevat faptul că, au existat două situaţii care au determinat tendinţa cetăţenilor moldoveni de a mitui, cu ajutorul unor intermediari, funcţionarii români, în vederea redobândirii cetăţeniei: în primul rând erau motivaţi de faptul că, parcurgerea procedurilor ar fi implicat cheltuieli de transport, cazare. Aceasta deoarece depunerea cererilor de redobândire a cetăţeniei române şi a actelor însoţitoare, se face, conform legii, personal de către persoana interesată. În al doilea rând, pentru cetăţenii moldoveni, plecaţi cu viză, din Republica Moldova, la muncă în ţările Uniunii Europene, deplasarea în România în scopul depunerii actelor, ar fi echivalat cu pierderea locului de muncă avut în cadrul ţărilor UE (deoarece unii dintre ei continuau să lucreze fără forme legale, chiar şi după expirarea termenului de şedere legal)", explică Parchetul ICCJ.

Metoda folosită consta în remiterea de către cetăţenii din Republica Moldova interesaţi a actelor şi sumelor de bani intermediarilor (de regulă persoane cu dublă cetăţenie - română şi moldoveană). Modalitatea folosită era realizată prin intermediul unor cărăuşi (şoferi de microbuze care efectuau curse regulate între municipiul Chişinău şi municipiul Bucureşti), iar cetăţenii moldoveni aflaţi pe teritoriul ţărilor UE, remiteau sumele de bani prin transferuri bancare.

Pentru a eluda prevederea legală care interzice depunerea cererilor prin mandatari, intermediarii au identificat, în rândul lucrătorilor Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, lucrători coruptibili, care contra unei sume de 50 euro/dosar introduceau cererile de redobândire a cetăţeniei în circuit şi depuneau diligenţe pentru ca aceste dosare să fie lucrate, în regim prioritar şi nu în ordinea înregistrării lor.

Ulterior redobândirii cetăţeniei române, moldoveni (deveniţi şi cetăţeni români) cointeresaţi în dobândirea paşaportului românesc, aceloraşi intermediari le remiteau sume cuprinse între 50 euro - 250 euro. Aceştia cointeresau mai departe unii funcţionari de la Starea Civilă Sector 1 Bucureşti, care primeau sume de cinci euro sau 20 lei/ fiecare act de stare civilă românesc şi soluţionau cu celeritate cererile, reducând termenul de la opt luni la o lună sau chiar la zece zile.

După obţinerea actelor de stare civilă româneşti, aceiaşi intermediari, contra unei sume de 100 euro/paşaport, interveneau pe lângă funcţionari din cadrul Direcţiei Generale Paşapoarte pentru emiterea cu celeritate a paşapoartelor româneşti.

Existau şi cetăţeni moldoveni care doreau să-şi stabilească domiciliul în Municipiul Bucureşti şi în această situaţie, apelau pentru luarea în spaţiu şi eliberarea cărţii de identitate românească, la aceiaşi intermediari. La rândul lor aceştia apelau la funcţionari din cadrul Serviciului Public Comunitar pentru Evidenţa Persoanelor Bucureşti - Biroul de Evidenţă a Persoanelor nr. 5 (acesta a devenit un adevărat fief al cetăţenilor moldoveni. Existau situaţii în care, la adresa de domiciliu a unei persoane arondate acestui birou, figurau şi până la 1.000 de cetăţeni moldoveni luaţi în spaţiu), arată sursa citată.

Contra unor sume de până la 50 lei sau diverse alte atenţii, aceşti funcţionari eliberau documentele de identitate cu celeritate, fără respectarea procedurii legale (prezenţa obligatorie a proprietarilor care luau în spaţiu cetăţenii moldoveni).

Atât funcţionarii implicaţi în acest circuit, cât şi intermediarii şi-au luat măsuri de precauţie cu ocazia pretinderii şi dării sumelor de bani. Astfel, banii purtau denumirea de „taxe de urgenţă” - în condiţiile în care Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie nu percepe taxă pentru soluţionarea cererilor de redobândire a cetăţeniei române - iar mita este codificată sub numele de "kapusta" (n.n.- varză în limba ucrainiană).

Activităţile desfăşurate pe parcursul mai multor luni, ce au vizat cetăţenii români şi moldoveni, care au urmărit obţinerea cetăţeniei române, paşapoartelor, actelor de stare civilă, cu eludarea procedurilor legale, au fost monitorizate de organele de anchetă, în scopul stabiliri circuitului infracţional şi rolul persoanelor implicate.

Investigaţiile în cauză, au fost derulate în colaborare cu Centrul de combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei din cadrul Guvernului Republicii Moldova şi Procuratura Republicii Moldova, informaţiile furnizate de către aceste autorităţi contribuind în mod decisiv la identificarea şi probarea activităţii infracţionale a unora dintre intermediari.

Informaţiile primare legate de acest caz au fost furnizate, pe parcursul anului trecut Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerul Administraţiei şi Internelor.

În prezent, în temeiul unei comisii rogatorii internaţionale, un procuror din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi doi ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie din România participă la audierile unor martori (persoane care au beneficiat de serviciile celor implicaţi) efectuate în Republica Moldova.

Autorităţile judiciare române au beneficiat, în mod substanţial, de sprijinul Ministerului de Justiţie din România şi al conducerii Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie pentru identificarea lucrătorilor autorităţilor implicate.

Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară ai Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu sprijinul tehnic şi informativ al Serviciului Român de Informaţii, au făcut miercuri şi joi percheziţii domiciliare în locaţii din municipiul Bucureşti şi împrejurimi, respectiv oraşele Chitila, Otopeni şi din judeţul Teleorman. În cauză sunt cercetate 36 de persoane sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni de trafic de influenţă, dare de mită, luare de mită, primire de foloase necuvenite, folosire în mod direct şi indirect de informaţii nedestinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul a unor foloase necuvenite. În total sunt vizate de percheziţii 32 de locaţii.

"Până la acest moment al cercetărilor, procurorii au dispus măsura preventivă a reţinerii pentru o durată de 24 ore faţă de trei persoane şi măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea faţă de două persoane", arată sursa citată.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Şeful de la Evidenţa Persoanelor Sector1 a murit după ce a aflat că subalterni ai săi sunt audiaţi.
 Vizualizări articol: 282 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 1 vot
Şeful de la Evidenţa Persoanelor Sector1 a murit după ce a aflat că subalterni ai săi sunt audiaţi5.051

Shopping City Suceava
Denis
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Craciun in Bucovina 2019
Optik Tataru - Servicii Optica Medicala Suceava
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Ultima ora

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei