Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoPotenţialul de creştere al economiei româneşti poate fi mărit dacă va fi activată forţa de muncă din mediul rural, milioane de persoane care contribuie cu doar 3,5% din PIB, a căror educaţie este precară şi care nu pot fi transferate foarte uşor în industrie sau servicii, afirmă analiştii economici.
"Dintr-un calcul simplu, chiar dacă suntem 19 milioane după recensământ, există în continuare o foarte mare parte a populaţiei în mediul rural care nu produce suficient în România, suficient înseamnă pentru a putea spera să convergem la Uniunea Europeană", a spus economistul şef al UniCredit, Dan Bucşa.
Analistul UniCredit a arătat că sunt milioane de persoane din mediul rural care produc "aproape nimic", adică undeva la 3,5% din PIB.
"Aceste câteva milioane de la sate ar putea fi stramutate către alte ramuri mai productive, industrie şi servicii. Ne-ar trebui nişte reforme pe care alte state din regiune le-au făcut. Ne-ar trebui un cadru fiscal permisiv pentru investiţiile în zonele rurale şi oraşele foarte mici, nişte investiţii în infrastructură care să permită mobilitatea şi mizăm că, în principiu, această populaţie este mult mai ieftină. Potenţialul ar putea să crească. Până atunci potenţialul de creştere rămâne la 2-3%", a spus Bucşa.
În completare, economistul şef al BNR, Valentin Lazea, a observat că, în ciuda unui eventual izvor de potenţial din zona rurală, populaţia de la sate suferă în ultimii ani de o lipsă acută a educaţiei, cel puţin a celei de calitate.
"Absolut de acord cu Dan Bucşa, că România are o rezervă formidabilă cu forţa de muncă de la ţară, acea circa o treime din populaţie care nu produce aproape nimic. Chiar dacă numărul ne poate ajuta în ce priveşte PIB potenţial, calitatea populaţiei şi a capitalului uman lasă foarte mult de dorit", a spus Lazea
Economistul şef al BNR a aminitit că criteriul de repartiţie obligatorie a profesorilor a fost "demantelat" în anii '90, iar după 20 de ani populaţia de la ţară nu beneficiază decât de rămăşiţe ale sistemului de învăţământ şi a sistemului de sănătate de calitate.
Lazea vine şi cu o posibilă soluţie: "Fiecare universitate de stat să aloce gratuit 10% din locurile sale direct pentru cei care provin din mediul rural, cu condiţia ca aceştia să se întoarcă şi să profeseze acolo (...), iar daca nu-şi respectă angajamentul să-şi plătească studiile".
"Ne batem joc de resursa, probabil una dintre puţinele, de a creşte PIB potenţial", a conchis Lazea.
Problema forţei de muncă, unul dintre factorii importanţi de determinare a PIB potenţial a fost ridicată iniţial de economistul şef al Raiffeisen, Ionuţ Dumitru, care a citat o prognoză a Eurostat, potrivit căreia demografia României în anii 2060 se va situa foarte jos, chiar sub nivelul din statele zonei euro, considerat deja foarte îngrijorător.
Analiştii prezenţi în panel au opinii convergente privind PIB-ul potenţial (cea mai ridicată creştere economică anuală care nu produce derapaje macroeconomice, gen inflaţie sau deficite externe), pe care îl plasează pe termen mediu în intervalul 1-3%.
Mai mulţi analişti au evidenţiat în acest context importanţa determinantă a absorbţiei fondurilor europene, mai ales în situaţia în care investiţiile străine directe tind să nu mai vină către România.
Totuşi, Adrian Mitroi, director de strategie la MKB Romexterra, apreciază că fondurile europene nu sunt construite de aşa natură încât să creeze un multiplicator important în economie, dar pot avea un efect totuşi benefic, având în vedere dezvoltarea foarte slabă a economiei româneşti.
El crede însă că finanţarea marilor proiecte de infrastructură, a acelor proiecte fezabile, nu se va face nici prin fonduri UE, nici prin împrumuturi bancare, ci prin emisiuni de obligaţiuni dedicate.
