Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoUn sfert din cele 154 companii de stat monitorizate au acumulat pierderi care ajung şi la sute de mii lei/angajat şi doar 14 dintre unităţile de stat au avut profit peste media sectorului privat, societăţi pentru care Guvernul a amânat mulţi ani restructurarea şi le-a susţinut puternic cu subvenţii.
Din totalul celor 154 companii de stat monitorizate de Guvern şi Fondul Monetar Internaţional, 59 de unităţi au raportat la sfârşitul anului trecut pierderi care pornesc de la 1.000 lei/angajat şi ajung până la 883.000 lei/angajat, lider detaşat în acest sens fiind Uzina Mecanică Orăştie, o fabrică de armament desprinsă din Romarm şi inclusă încă din urmă cu aproape zece ani într-un program de restructurare fără finalitate.
Pierderi importante au fost acumulate, printre altele, şi de SN Cărbunelui (359.000 lei/angajat), SC Carbonifera (238.000 lei/angajat), Termoelectrica (203.000 lei/angajat), Şantierul Naval Mangalia (181.000 lei/angajat), Tarom (163.000 lei/angajat), Romavia (144.000 lei/angajat), CN Huilei (72.000 lei/angajat), Oltchim (60.000 lei/angajat), Avioane Craiova (54.000 lei/angajat), CNM Petromin (52.000 lei/angajat), CN CFR (41.000 lei/angajat), CFR Marfă (29.000 lei/angajat), SN Radiocomunicaţii (20.000 lei/angajat), Metrorex (14.000 lei/angajat), SNLO (6.000 lei/angajat), Poşta Română (3.000 lei/angajat), CFR Călători (3.000 lei/angajat), Regia Patrimoniului Protocolului de Stat (3.000 lei/angajat), relevă un studiu al Băncii Mondiale.
Comparativ, anul trecut, fiecare angajat din sectorul privat a produs, în medie, un profit brut de 370 lei, în timp ce fiecare angajat din companiile de stat a contribuit la o pierdere de 7.000 lei, în unităţi la nivel local, respectiv de 22.000 lei la nivel central.
Din totalul celor 154 companii de stat monitorizate, doar 31 au înregistrat un profit pe angajat peste media la nivel naţional şi doar 14 unităţi au raportat profit peste media din sectorul privat.
Profit este însă înregistrat de companii care controlează piaţa pe nişe din domeniul lor de activitate, precum Electrica (599.000 lei/angajat), Imprimeria Naţională (229.000 lei/angajat), CN Aeroporturi Bucureşti (87.000 lei/angajat), Transgaz (81.000 lei/angajat), Loteria Română (66.000 lei/angajat), Hidroelectrica (15.000 lei/angajat), Nuclearelectrica (13.000 lei/angajat).
Acelaşi document relevă că o treime dintre companiile de stat, în care lucrează peste 116.000 angajaţi, sunt considerate ca aflându-se "de facto" în stare de faliment (în practică, dar fără o reglementare legală - n.r.), cumulând 67% din arierate, dar primind în continuare de la stat 37% din totalul subvenţiilor.
Pe lista companiilor aflate "de facto" în faliment şi considerate neaviabile sunt incluse RADET, CFR SA, Oltchim, CFR Marfă, Termoelectrica, CN Huilei, CET Iaşi, Electrocentrale Oradea, CET Braşov şi Apaterm.
CFR Călători, RADET Constanţa, Regia de Termoficare Craiova, Regia de Transport Timişoara, Regia de Transport Braşov, Romavia, Regia de Drumuri Vâlcea, Urbis, Braicar şi Cuprumin se află la rândul lor în stare de faliment, dar sunt deocamdată considerate drept viabile.
Alte companii neviabile, dar a căror probleme pot fi rezolvate sunt Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Fortus, Goscom, Hidro Prahova, Romarm-filiala Uzina Mecanică Bucureşti, SN Îmbunătăţiri Funciare, Ecoterm, Confort Urban, Regia Domeniului Public Cluj-Napoca.
La polul opus, cu 9% din totalul arieratelor şi primind 26% din subvenţii, se află companiile considerate "sănătoase şi eficiente", dar cu o concurenţă redusă în domeniul lor de activitate, precum Romgaz, Transelectrica, Hidroelectrica, Electrocentrale Bucureşti, Nuclearelectrica, Loteria Română, Transgaz, complexurile energetice Craiova şi Turceni, Romsilva.
Documentul citat relevă că firmele de stat sunt mai puţin capabile să realizeze investiţii, mai puţin eficiente şi mai puţin orientate spre performanţă decât sectorul privat, cu un grad redus de profitabilitate, ceea ce conduce la o o capacitate mai mică de plată a datoriilor. Arieratele din sectorul privat sunt mult mai omogen distribuite pe companii decât în cazul firmelor de stat, volumul de arierate fiind mult mai mare la companiile de stat raportat la cifra de afaceri.
Companiile de stat cu cel mai mare volum de arierate la începutul acestui an sunt CFR SA (5,1 miliarde lei), CN Huilei (4,8 miliarde lei), Termoelectrica (3 miliarde lei), Oltchim (1,1 miliarde lei), CNADNR (1 miliard lei), CFR Marfă (906 milioane lei), CFR Călători (555 milioane lei), CFR Electrificare (537 milioane lei) şi Electrocentrale Bucureşti (535 milioane lei), situaţie care se menţine în ultimii ani în pofida angajamentelor asumate de Guvern în faţa FMI pentru reducerea arieratelor. Datoriile au fost acumulate în principal faţă de furnizori şi buget.
La nivelul tuturor celor 760 de companii de stat, cifra de afaceri raportată la finele anului trecut a fost de 53,9 miliarde lei, echivalentul a 5,9% din PIB. Valoarea adăugată a acestor companii a fost la de 45 miliarde de lei, reprezentând 11% din economia naţională.
Aceste companii au acumulat arierate de 28 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 28,8% din întârzierile la nivelul întregii economii. În companiile de stat lucrau 413.859 angajaţi la finele anului trecut, adică 10% din salariaţii la nivel naţional.
În toamna anului 2009, după reorganizarea agenţiilor guvernamentale, Executivul anunţa că va iniţia un proces similar de restructurare, comasare sau desfiinţare şi la nivelul companiilor cu capital integral de stat şi a regiilor autonome, pentru a limita pierderile acestora, cifrate la sfârşitul anului 2008 la un total de peste 4,8 miliarde lei. Până în prezent, aceste proceduri nu au fost însă finalizate, iar singurele măsuri dispuse de autorităţi au fost suplimentări de bugete la mai multe ministere pentru stingerea de datorii acumulate de aceste companii.
Şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, a declarat de mai multe ori că datoriile restante ale companiilor de stat însumează echivalentul a 5% din PIB, facturile neplătite constituind o frână majoră pentru creşterea economică, şi că va lucra împreună cu Guvernul la o soluţie "cuprinzătoare", fără ca deocamdată aceste măsuri să aibă şi un efect vizibil.
Guvernul este obligat să reducă anul viitor deficitul bugetar sub 3% din PIB, o condiţie de închidere a procedurii de deficit excesiv începută de Comisia Europeană împotriva României în 2009, luând în calcul şi pierderile unor companii de stat.
În ultima scrisoare de intenţie convenită cu FMI, Guvernul a redus lista companiilor de stat ale căror pierderi trebuie avute în vedere la calculul deficitului bugetar de anul viitor, de la 30 la doar 10 societăţi, prin scoaterea din evidenţă a aeroporturilor şi CET-urilor locale.
