Peste un sfert din persoanele căsătorite înainte de a pleca din ţară s-au recăsătorit în străinătate

Studiul "Impactul crizei economice asupra migraţiei forţei de muncă româneşti", realizat de Friedrich Ebert Stiftung, arată că cei mai mulţi migranţi pleacă pentru prima dată la muncă în străinătate între 21 şi 27 de ani iar după 44 ani pleacă mult mai puţine persoane.

"Înainte de a pleca prima dată la muncă în străinătate, 15 la sută din femei erau casnice (faţă de sub şase la sută din bărbaţi), deci nu au încercat să intre pe piaţa muncii din România. Femeile care au încercat au şi reuşit să găsească loc de muncă în ţară într‑o pondere comparabilă cu a bărbaţilor (59 la sută din femei faţă de 64 la sută din bărbaţi), care erau muncitori meseriaşi în industrie, lucrători în comerţ sau lucrau în alte servicii, cel mai frecvent în sănătate şi educaţie", rezultă din studiu.

Cei mai mulţi migranţi rămaşi în străinătate sau reveniţi în ţară erau, înainte de prima plecare, căsătoriţi (circa 66 la sută) şi aproximativ o jumătate din cei căsătoriţi (atât femei, cât şi bărbaţi) aveau copii în îngrijire.

"A avea copil în îngrijire nu influenţează semnificativ decizia de a reveni în ţară. Desigur, există migranţi care au declarat că s‑au întors în ţară datorită copiilor, dar aceste cazuri sunt foarte puţine. A avea copil în întreţinere nu diferenţiază migranţii rămaşi de migranţii reveniţi, nici pentru femei şi nici pentru bărbaţi", se arată în studiu.

Iniţiatorii susţin că probabilitate mai mare de a reveni în ţară au tinerii de 18‑29 ani necăsătoriţi, care nu şi‑au găsit partener(ă) în străinătate, şi persoanele de 45‑64 ani, care nu au copii în îngrijire.

Iniţiatorii studiului au arătat că se confirmă şi credinţa potrivit căreia "migraţia destramă familia".

"În primul rând, este vorba despre copiii rămaşi acasă cu un singur părinte sau lăsaţi în grija rudelor. În al doilea rând, migranţii căsătoriţi, atât femei, cât şi bărbaţi, au un comportament marital asemănător cu migranţii necăsătoriţi: 27 la sută din persoanele căsătorite înainte de prima plecare s‑au recăsătorit (oficial sau uniune consensuală) în străinătate", se mai arată în studiu.

Când au plecat prima dată în străinătate, majoritatea migranţilor au fost aşteptaţi acolo de colegi, prieteni sau de cineva din familie, cel mai frecvent de frate/soră sau soţ/soţie şi, mai rar, de mamă/tată. Bărbaţii îndrăznesc mai uşor să plece la muncă în străinătate în lipsa unui aranjament prealabil, peste jumătate dintre ei alegând să facă acest lucru.

De asemenea, peste o treime dintre migranţi, după ce au ajuns în străinătate, au chemat şi alte persoane.

"În medie, fiecare migrant «trage » la muncă în străinătate alţi trei migranţi. Femeile migranţi fac aranjamentele necesare pentru un număr mai mic de persoane decât bărbaţii migranţi (în medie, 2,4 persoane faţă de 3,4 persoane în cazul migranţilor bărbaţi)", mai rezultă din studiu.

Studiul a fost realizat în 2010 în 71 de comune şi 30 de municipii şi oraşe din judeţele Braşov, Călăraşi, Dolj, Maramureş, Neamţ şi Vaslui. În total au fost intervievaţi 2.974 de români din ţară şi 980 de migranţi.