România a coborât 10 poziţii într-un top mondial al competitivităţii şi a fost depăşită de Bulgaria

Bulgaria a înregistrat un declin de trei poziţii, de pe 71 pe 74, iar România a coborât de pe 67 pe 77. Grecia, cel mai slab plasat stat UE, a pierdut şapte locuri şi a ajuns pe 90.

Cei mai problematici factori pentru derularea de afaceri în România sunt, potrivit raportului, nivelul taxelor, birocraţia, instabilitatea legislativă, accesul la finanţare, corupţia, infrastructura insuficientă, reglementările privind taxele, inflaţia, etica slabă privind munca în rândul angajaţilor, forţa de muncă inadecvat pregătită, legislaţia restricitvă pentru piaţa muncii sau instabilitatea guvernamentală.

România a obţinut cel mai slab punctaj în privinţa inovaţiei, de 2,9 puncte din şapte posibile, unde scorul mai ridicat indică o competitivitate mai bună a economiei. Rezultate slabe au fost înregistrate şi pentru infrastructură, 3,4 puncte, respectiv instituţii şi gradul de sofisiticare al mediului de afaceri, câte 3,5 puncte.

Cele mai bune rezultate au fost consemnate de România la sănătate şi educaţie primară, 5,7 puncte, respectiv climatul macroeconomic, 4,5 puncte.

Pe primele poziţii ale clasamentului se situează în ordine Elveţia, Singapore, Suedia, Finlanda, SUA, Germania, Olanda, Danemarca, Japonia şi Marea Britanie.

În Europa Centrală şi de Est, cel mai bine este plasată Estonia (33), urmată de Cehia (38), Polonia (41), Lituania (44), Ungaria (48), Slovenia (57), Turcia (59), Letonia (64), Rusia (66), Slovacia (69) şi Bulgaria (74).

România ocupă locul 77, cu 4,08 puncte din şapte posibile. Acelaşi punctaj a fost obţinut de Filipine şi Croaţia.

În regiune, România devansează, cu excepţia Greciei, doar state din afara Uniunii Europene, respectiv Albania (78), Macedonia (79), Ucraina (87), Moldova (93), Serbia (95) şi Bosnia-Herţegovina (100).

Angola, Burundi, Haiti şi Ciad ocupă ultimele patru poziţii ale topului.