Borbely: Nu am fost de acord cu o concentraţie de cianuri de 5 ppm, RMGC trebuie să o scadă

"Investitorul a propus o concentraţie de cianuri de 5 ppm. Este la jumătate faţă de maximul admis, conform aşa-numitului «best practices» la nivel european, care este de 10 ppm. Cu toate că este la jumătate, eu nu am fost de acord, aşa că le-am cerut s-o scadă. O să vedem la ce variantă ajungem", a anunţat, marţi, într-o conferinţă de presă, ministrul Mediului, Laszlo Borbely.

El a spus că a cerut scăderea concentraţiei maxime de cianuri după ce, aflat în Suedia, a vizitat o exploatare minieră similară cu cea propusă la Roşia Montană.

"Am văzut acolo instalaţii care reduceau şi mai mult această concentraţie, le-am cerut să le transpună şi ei", a spus Borbely.

Ministrul a adăugat că a cerut omologului său suedez detalii despre sistemul folosit la acea exploatare, pentru a vedea exact în ce constă această tehnologie.

"Sper ca discuţiile pe această temă să ajungă la o concluzie în următoarele două-trei săptămâni", a mai spus ministrul Borbely.

El a amintit că a cerut investitorului şi depunerea garanţiilor de mediu - aproape 160 de milioane de dolari - în primii şi nu în ultimii ani ai exploatării, "ca o garanţie în plus că nu vom avea surprize neplăcute".

Referitor la renegocierea contractului şi la reîmpărţirea beneficiilor pentru ca statul român să aibă un avantaj mai mare, Borbely a spus, "ca politician, nu ca ministru al Mediului", că cei care au făcut înţelegerea iniţială puteau să obţină mai mult pentru statul român în această afacere.

"Se putea obţine mai mult la negocierea iniţială. Eu cred că este loc de mai bine", a spus ministrul Borbely.

Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, declara săptămâna trecută pentru MEDIAFAX că proiectul de la Roşia Montană trebuie să respecte cele mai bune practici europene în ceea ce priveşte mineritul pe bază de cianuri, pentru avizarea sa nefiind necesar vreun aviz special din partea Comisiei Europene.

"Conform prevederilor şi directivelor UE şi ale Convenţiei de la Espoo, nu ne trebuie un aviz special din partea Comisiei Europene, ci trebuie doar să aplicăm aceste prevederi (etapele speciale de avizare, n.r.)", a spus ministrul Mediului.

Borbely a făcut o serie de precizări referitoare la politica reprezentanţilor Comisiei Europene faţă de proiectele miniere pe bază de cianuri.

"În legătură cu atitudinea Comisiei Europene privind tehnologia cianurii, deşi există o rezoluţie a Parlamentului European în care acesta cere Comisiei Europene să analizeze această procedură şi să vină cu o propunere de tehnologii mai bune, în momentul de faţă - şi am vorbit de două ori cu Janez Potočnik, comisarul pentru mediu - Comisia are următorul punct de vedere: până nu vor fi găsite tehnologii mai bune decât cea cu cianură - şi în momentul de faţă nu există - trebuie ca statele, în avizarea acestui gen de proiecte, să ceară şi să aplice permanent cele mai bune practici", a spus Borbely.

Comitetul de Analiză Tehnică a proiectului minier de la Roşia Montană mai are de analizat doar două capitole din studiul de impact asupra mediului prezentat de investitor, a precizat Borbely. El a evitat să estimeze când ar urma ca ministerul pe care-l conduce să anunţe decizia la care a ajuns în urma analizei proiectului.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, la TVR, că proiectul Roşia Montană trebuie să înceapă, menţionând că statul are nevoie de aur pentru a-l duce în rezervele BNR, care trebuie să ajungă la 200 de tone.

Potrivit şefului statului, în România vor mai fi deschise încă două exploatări de aur, cu regii româneşti. "Avem două zăcăminte: unul de 50 de tone şi altul de 54 de tone de aur", a spus preşedintele, fără a da alte detalii.

Băsescu a precizat că euro fluctuează, în timp ce preţul aurului a crescut, fiind de 1890 de dolari uncia, iar scopul său, ca preşedinte, este să-şi pună ţara în siguranţă.

"Acum susţin proiectul mai mult ca oricând, nu din motive sentimentale, ci din motive pragmatice. Vedeţi ce se întâmplă cu toate monedele - au probleme de stabilitate şi probleme de depreciere. Eu vreau să văd începută exploatarea", a spus preşedintele.

Referindu-se la opozanţii proiectului Roşia Montană, el a menţionat că unii o fac "de dragul ecologiei", iar pe de altă parte sunt unii care se gândesc că vor fi acoperite deficitele din bugetul de stat.

El a menţionat că ştie că în zona Roşia Montană sunt 300 de tone aur şi 1.600 de tone de argint.

Potrivit preşedintelui, statul român are o redevenţă în proiect de 4%, deci 12 tone ar trebui să revină gratis în rezerva BNR.

"Am discutat cu ministrul Mediului. Angajamentul companiei mixte: Cupru Deva are 20% din acţiuni şi Gabriel Resources 80%. Statul român are o redevenţă de 4%. 20 de tone trebuie să ajungă gratis în rezerve, 20% vin de la Cupru Deva şi prin negociere am putea ajunge la ceva mai mult", a spus şeful statului.

Traian Băsescu a menţionat că demararea proiectului înseamă crearea de noi locuri de muncă, ceea ce este foarte important.

Preşedintele declara, săptămâna trecută, că proiectul de la Roşia Montană "trebuie făcut", pentru că România are nevoie de acesta, "dar cu condiţia să fie renegociată partajarea beneficiilor", şeful statului adăugând că acest proiect nu poate fi pornit fără avizul Comisiei Europene.

Premierul Emil Boc a afirmat că nu este un "fan" al proiectului Roşia Montană şi că prevederile contractului, nefavorabile statului român, ar trebui "revăzute", subliniind totodată că aşteaptă specialiştii să îi spun dacă este nevoie de acordul CE pentru demararea proiectului.