Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoMinistrul de Externe, Teodor Baconschi, a declarat, vineri, la Chişinău, că România nu mai are de gând să încheie tratate de bază cu niciun stat, considerându-le un tip de document depăşit, specific anilor '90.
"Cred că obiectivul nostru comun este acţiunea pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Tratatele de bază sunt, din punctul nostru de vedere, un tip de document depăşit. Erau specifice anilor '90. Nu avem de gând să mai încheiem un astfel de tratat cu niciun stat", a spus Teodor Baconschi, într-o conferinţă de presă susţinută la Chişinău.
El a adăugat însă că planul de acţiune interguvernamental reprezintă o bază juridică deosebit de stimulatoare.
"Cred că substanţa din planul de acţiune interguvernamental si declaraţia politică de parteneriat pentru integrare europeană constituie o bază juridică deosebit de stimulatoare, ambiţioasă şi totodată realistă", a spus ministrul.
Preşedintele Traian Băsescu declara, în ianuarie 2010, după întâlnirea cu preşedintele interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu, că România nu va semna niciodată un tratat care să redefinească frontiera dintre cele două ţări, întrucât Bucureştiul a recunoscut frontierele R. Moldova moştenite de la URSS. Şeful statului a precizat că, în aceste condiţii, România este de acord să încheie un acord care să stabilească "regimul frontierei".
România a fost primul primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova, la numai câteva ore după proclamarea independenţei faţă de URSS, pe 27 august 1991.
În 1992 au început negocieri între România şi Republica Moldova pentru încheierea unui tratat politic de bază, demers care nu a fost materializat nici până în prezent. Iniţial, părţile au încercat să ajungă la un acord asupra denumirii documentului şi a limbii în care acesta să fie redactat. Autorităţile de la Bucureşti au insistat ca tratatul să se numească "de fraternitate", motivând că documentul trebuie să oglindească relaţiile speciale dintre România şi Republica Moldova. Experţii români au cerut, de asemenea, ca tratatul să fie redactat în limba română, în timp ce Chişinăul susţinea că limba oficială a Republicii Moldova este "limba moldovenească".
Din 1994 negocierile privind tratatul de bază au stagnat, iar declaraţiile oficialilor români şi moldoveni pe această temă au urmat cursul relaţiilor bilaterale - de la apropiere şi colaborare la blocaj şi tensiuni.
