Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoSenatul a respins, miercuri, proiectul de lege privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, iniţiată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, decizia urmând să fie luată de Camera Deputaţilor.
"Actul normativ stabileşte cadrul legislativ prin care deţinătorii clădirilor care prezintă risc avansat de deteriorare sunt obligaţi să ia măsurile necesare pentru realizarea lucrărilor de reabilitare structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor. De asemenea, proiectul de act normativ stabileşte şi obligaţia pentru autorităţile administraţiei publice locale în scopul supravegherii aplicării acestei legi şi notificării deţinătorilor asupra obligaţiilor ce le revin", a spus, la începutul dezbaterii, secretarul de stat în MDRT Eugen Curteanu.
Comisia pentru administraţie publică a Senatului adoptase anterior raport de admitere a acestui proiect de lege.
Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul a fost primă Cameră sesizată.
Supus la vot, proiectul de lege nu a întrunit majoritatea voturilor senatorilor prezenţi, înregistrând 31 de voturi "pentru" şi 28 "împotrivă", unii dintre senatorii prezenţi nevotând.
"Proiectul nu a întrunit numărul necesar de voturi", a anunţat Mircea Geoană.
Liderul senatorilor PDL, Cristian Rădulescu, a solicitat ca preşedintele Senatului să anunţe şi consecinţa, care, în opinia lui, ar fi fost resupunerea la vot într-o altă şedinţă.
"Suntem în momentul de faţă în incapacitatea de a adopta orice fel de decizie", a spus Rădulescu.
Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a replicat că Senatul este primă Cameră sesizată.
"Legea e respinsă de drept. Dacă am fi Cameră decizională, am intra în impasul nostru obişnuit - ce facem cu un vot care nu este concludent. Fiind primă Cameră, votul este cel pe care l-am exprimat, proiectul este respins, iar la Camera Deputaţilor va fi reluat", a conchis Geoană.
Proiectul de lege prevede reabilitarea elementelor de construcţie de la nivelul faţadelor şi învelitorilor/teraselor care, prin nivelul avansat de degradare, "prezintă pericol public". Reabilitarea revine în obligaţia deţinătorilor de orice fel ai clădirilor care prezintă grad înalt de degradare, aceştia urmând "din proprie" iniţiativă să demareze lucrările, cu finanţare proprie. Clădirile care fac obiectul legii vor fi evaluate de autorităţile locale, acestea urmând să notifice proprietarii asupra obligaţiilor ce le revin.
Prevederile legii nu se aplică anumitor clădiri, precum cele expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic, clădirile reabilitate termic şi clădirile clasate sau în proces de clasare ca monumente istorice. Proprietarii de clădiri notificaţi cu privire la obligaţiile lor vor trebui să decidă realizarea măsurilor, să asigure sursa de finanţare, să contracteze proiectarea şi executarea lucrărilor.
Actul prevede şi măsuri "de protecţie socială", astfel încât primarul poate propune Consiliului Local preluarea parţială sau integrală a cheltuielilor aferente lucrărilor de intervenţie dacă proprietarii dovedesc că realizează venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net lunar pe economie.
