Geoană: Guvernul se angajează la cea mai agresivă restructurare a sectorului public din ultimii ani

O delegaţie a FMI s-a întâlnit, la Senat, cu membrii conducerii acestei Camere, precum şi cu membri ai Comisiei pentru buget-finanţe a Senatului.

"Este clar că vom intra într-unul dintre cele mai agresive programe de restructurare a părţii de economie care a rămas în sfera publică în controlul statului. Oricât de elegante ar fi formulele legate de restructurarea în sectorul energetic sau al transporturilor, trebuie să fim conştienţi că Guvernul României se angajează, în opinia mea, la cea mai agresivă restructurare a sectorului public din ultimii ani de zile din România", a opinat Geoană, după încheierea discuţiilor.

Senatorul a susţinut că acest acord presupune "un efort mai sever şi mai brutal decât ceea ce s-a întâmplat în anii '90 în economia românească".

El a explicat că a iniţiat întâlnirea cu reprezentanţii Fondului pentru a afla "de la sursă" care sunt elementele de conţinut ale acordului preventiv pe care România îl va semna cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, senatorii reuşind, astfel, să afle mai mult decât au putut afla de la autorităţile guveuvernamentale cu privire la conţinutul şi implicaţiile acestui nou acord.

"Cu toţii împărtăşim obiectivul acestui acord, de a trece de la stabilizare financiară, bugetară şi economică la o perioadă de creştere economică sustenabilă şi de creere de locuri de muncă. În continuare există întrebări cu privire la ţintele de creştere economică pentru anii următori, unii dintre noi consideră în continuare că ele sunt prea optimiste faţă de realitatea economică şi faţă de realitatea socială a României", a arătat Mircea Geoană.

Relatând despre conţinutul discuţiilor cu reprezentanţii Fondului, preşedintele Senatului a arătat că, potrivit acestora, ideea de a avea unul sau mai mulţi campioni energetici români este amânată sine die. "Înseamnă că în perioada următoare vom fi obligați sau vom decide noi înşine să continuăm privatizările în sectorul energetic şi, evident, să ajungem chiar şi la formule extrem de dificile din punct de vedere social, de închidere de unităţi care au astăzi randamente scăzute", a apreciat Mircea Geoană.

El a opinat că aceste obligaţii, pe care Guvernul şi le asumă în acordul cu Fondul Monetar, trebuie să fie exprimate în mod explicit, fie că este vorba despre sectorul minier, fie că este vorba despre sectorul energetic, în general.

"În al doilea rând, există în acest moment o preocupare deosebită, pe care sperăm că acest acord să poată să o îmbunătăţească, cu privire la eficienţa în sfera acţiunii guvernamentale şi a politicilor publice, cu alte cuvinte funcţionarea guvernului şi a ministerelor. Credem că aici există o resursă imensă neexploatată, în continuare risipă imensă pe bani publici, în continuare lipsă de priorităţi reale în selectarea investiţiilor publice", a spus el.

El a estimat că va urma, în acest sens, o monitorizare a activităţii ministerelor pentru aducerea de resurse suplimentare şi a unor politici publice de mai mare eficacitate şi calitate.

"Există, în continuare, un răspuns foarte palid la întrebarea legată de relansarea cererii interne a consumului intern şi a activităţii economice a firmelor româneşti. Mai degrabă, în acest acord se anticipează că măsurile de reducere de cheltuieli şi de eficientizare în sfera publică vor conduce indirect către creşterea performanţei interne", a subliniat preşedintele Senatului.

Mircea Geoană a declarat că fără sprijinirea cât mai rapidă a sectorului privat românesc, fără găsirea unor formule de eliminare a arieratelor pe care statul român le are la nivel național sau local către firme, fără creşterea consumului şi îngheţând această politică de reducere de venituri ale populaţiei va fi extrem de greu să se asiste la creştere economică sustenabilă pentru anii care vin.

"Atunci când se vorbeşte despre liberalizarea graduală a preţului la energie este evident faptul că va exista o creştere a acestor preţuri şi există un semn de întrebare în legătură cu capacitatea statului român de a asista familiile nevoiaşe şi cele care nu îşi pot permite să plătească preţuri deja foarte mari la utilităţile publice", a spus el, adăugând că acesta este un element de mare de sensibilitate, care necesită măsuri concrete din partea Guvernului.

El a arătat că în acest acord nu spune niciun cuvânt cu privire la sectorul agricol românesc şi ce se întâmplă cu economia subterană, cu risipa sau corupția. "Aici, din păcate, acordul nu prezintă elemente suficient de convingătoare pentru a limita aceste metehne vechi ale statului, ale partidelor, ale administrației publice centrale şi locale din România", a arătat demnitarul.

Potrivit lui Geoană, acesta este un acord la fel de dificil ca cel anterior. "Se mută în alte zone ale economiei, dar nu reprezintă un acord facil. Este un acord extrem de constrângător, cu obligaţii certe şi consecinţe economice şi sociale foarte importante", a fost de părere senatorul.

Mircea Geoană a mai arătat că Guvernul "a păcătuit încă o dată" din lipsă de transparenţă cu privire la conţinutul acestui acord, el adăugând că este foarte greu de întors un acord convenit şi parafat între Guvernul României şi partenerii internaţionali, rolul Parlamentului devinind unul "strict decorativ".

"Degeaba vine această lege de aprobare a acestui Acord în Parlamentul României, nu avem cum să îl modificăm, iar pentru opinia publică românească, pentru cetăţeni, pentru salariaţi, pentru cei care au interes în aceste chestiuni, lipsa de transparenţă a fost cea care a guvernat şi această negociere", a conchis preşedintele Senatului.

Misiunea comună de evaluare FMI, CE şi Banca Mondială a încheiat marţi cea de-a şaptea evaluare a acordului stand-by, în care s-a analizat îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru ultimul trimestru din 2010 şi au fost negociate condiţiile privind un nou acord, de tip preventiv.