Google
Arcadia CMB
Arcadia CMB
Arcadia CMB
 
vineri, 24 dec 2010 - Anul XV, nr. 303 (4594)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6303 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,9308 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video

Teme din arsenalul opoziţiei în 2010 - moţiunile, anticipatele şi suspendarea preşedintelui

Luni, 27 Decembrie 2010 (14:55:56)

Alianţa PSD+PC, pe de o parte, şi PNL, pe de altă parte, au contabilizat, în 2010, un an de opoziţie comună, situaţia lor putând fi catalogată drept atipică, având în vedere că două formaţiuni care se revendică de la ideologii opuse - social-democraţia şi liberalismul - acţionează împreună.

Tot atipic poate fi considerat şi faptul că, în condiţiile în care teoria prevede existenţa unui singur lider al opoziţiei şi a unui singur guvern din umbră, care monitorizează acţiunile Cabinetului, România contabilizează doi lideri ai opoziţiei, respectiv Victor Ponta şi Crin Antonescu, şi două Cabinete din umbră, unul al PSD, altul al PNL.

Dincolo de tipicul acestei ecuaţii - în care PSD şi PNL au fost în opoziţie faţă de putere, dar şi în competiţie unul faţă de celălalt -, cele două formaţiuni au înregistrat în 2010 un an al eşecurilor politice, în condiţiile în care obiectivul stategic definit public - respectiv demiterea Guvernului - nu a fost atins.

PSD şi PNL nu au reuşit nici impunerea unui al doilea obiectiv stategic definit public, demiterea preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, acuzată de fraudarea votului la Legea pensiilor, toate demersurile - de la boicot parlamentar la modalităţi inedite de afişaj în plen - eşuând.


Relaţiile PSD-PNL

Relaţiile dintre PSD şi PNL în 2011 au implicat colaborarea punctuală, la nivel parlamentar, atât în ceea ce priveşte iniţierea, depunerea şi votarea moţiunilor de cenzură, cât şi în privinţa boicotului activităţii Camerei Deputaţilor, ca urmare a votului dat de plen la Legea pensiilor, considerat fraudat.

Colaborarea parlamentară neinstituţionalizată, desfăşurată, practic, în afara existenţei unui protocol semnat de către liderii celor două partide, a fost maximul relaţiei dintre PSD şi PNL în 2011.

Cu toată apropierea celor două formaţiuni la nivel parlamentar, cauzată de statutul de partide de opoziţie, diferenţele ideologice fundamentale au fost subliniate şi repetate mereu în discursurile liderilor celor două formaţiuni.

În pofida acestor diferenţe ideologice dificil de surmontat, unii lideri ai PSD, la care se adaugă şi preşedintele fondator al PC, Dan Voiculescu, au insistat, în 2011, pentru instituţionalizarea, respectiv oficializarea relaţiei PSD-PNL, inclusiv la tribunal.

Acest demers asemănător unei declaraţii de dragoste, făcută de PSD liberalilor, s-a lovit, însă, de opoziţia mai mult sau mai puţin făţişă a preşedintelui PNL, Crin Antonescu, care a evitat în repetate rânduri, prin declaraţii răspicate, să ducă discuţiile către oficializarea relaţiei PSD-PNL sau către semnarea vreunui act, fie el şi protocol parlamentar.

Astfel, în pofida propunerii lui Dan Voiculescu privind o alianţă social-liberală, înscrisă la tribunal - propunere făcută, în diferite forme, atât la începutul anului 2010, cât şi la sfârşitul acestuia - la care se adaugă şi declaraţiile lui Liviu Dragnea, privind "căsătoria politică" dintre PSD şi PNL, liberalii şi-au urmat parcursul ideologic prestabilit.

Cu toate acestea, PNL nu a respins ideea guvernării comune cu PSD, dar a condiţionat-o de impunerea unui premier independent.

Cronologia relaţiilor dintre PSD şi PNL în 2010:

30 ianuarie - Preşedintele PNL, Crin Antonescu, declară că este greu de conceput o alianţă social-liberală între un partid de dreapta (PNL) şi unul de stânga (PSD), aşa cum propune preşedintele fondator al PC, Dan Voiculescu, dar afirmă că nu este exclusă o colaborare politică, la nivel parlamentar, între PNL şi PSD;

10 februarie - Crin Antonescu e de acord cu o colaborare cu PSD, spunând că e normală o colaborare parlamentară pentru apărarea lucrurilor puse în pericol de Traian Băsescu, dar apreciază că nu există motive şi condiţii pentru instituţionalizarea relaţiei cu social-democraţii;

22 februarie - preşedintele PSD, Victor Ponta, anunţă limitele colaborării cu PNL.

"Vom colabora cu PNL când va fi vorba de salvarea, de păstrarea valorilor democratice, de oprirea abuzurilor unei puteri care devine mult prea puternică. În rest, cu tot respectul pe care îl am pentru unii dintre liderii săi, PNL este un partid de dreapta, vom avea foarte puţine în comun din punct de vedere ideologic şi cred că vom fi nişte adversari serioşi, dar foarte puternici, pentru toate partidele de dreapta", a susţinut Ponta.

26 februarie - Victor Ponta întăreşte diferenţele dintre PSD şi PNL şi îi avertizează pe liberali că vor fi adversari politici.

"Avem foarte puţine lucruri în comun. Nu sunt dispus deloc să mai facem rabat de la principiile noastre social-democrate. Mă uit la ei că sunt la fel de convinşi pe valorile lor de dreapta, vom fi adversari politici, din punct de vedere ideologic şi singurele momente în care vom conlucra vor fi acelea în care vom trebui să apărăm statul de drept şi instituţiile fundamentale de abuzurile unei puteri. (...) Dar ideologic, ţin să arătăm cu mult mai multă claritate decât până acum diferenţele între noi şi PNL. Este şi unul din mesajele cu care am fost ales la congres, să ne întoarcem la valorile noastre social-democrate şi să ţinem de ele, pentru că în ultimii ani am vorbit foarte mult de ele şi am făcut exact invers", a spus Ponta.

11 martie - Victor Ponta revine cu o declaraţie prin care insistă asupra principalelor diferenţe doctrinare faţă de PNL, el anunţând că PSD nu renunţă la impozitarea diferenţiată;

12 mai - CExN al PSD decide că partidul nu va intra la guvernare decât după alegeri, fie anticipate, fie la termen;

24 mai - PNL anunţă că nu va susţine un Guvern care să vină cu o politică stângistă;

25 mai - Preşedintele CN al PSD, Adrian Năstase, insistă şi el asupra diferenţelor dintre PSD şi PNL, în comparaţie cu punctele în comun. Năstase îşi manifesta, la acel moment, speranţa ca liberalii să înţeleagă că doctrina social-democrată înseamnă neacceptarea cotei unice şi şi-a cerut scuze, ironic, că PSD o va ataca în textul moţiunii de cenzură.

"Vedem diverşi lideri la televizor, inclusiv de la PNL, cum ne ceartă în fiecare zi despre cum vedem noi ieşirea din criză, iar acest lucru ne deranjează. Avem punctul nostru de vedere şi dorim să îl susţinem bazat pe filosofia noastră social-democrată", a spus Năstase, după ce a prezentat un program alternativ de măsuri anticriză, bazat pe o impozitare diferenţiată, în trei trepte, a veniturilor.

"Îmi cer scuze de la început faţă de PNL pentru că nu mergem pe o doctrină neoliberală şi nu acceptăm cota unică, pentru că, iată, ce dezastre a produs. Ne cerem scuze faţă de PNL, dar credem că ceea ce ne leagă în opoziţie este mai important decât diferenţele de doctrină", a mai afirmat Năstase.

5 iulie - Imediat după ce liderii PNL lansaseră ideea unui guvern de avarie PSD-PNL, Adrian Năstase afirma că aceştia ar fi fost la altă întâlnire.

"Nu am discutat despre vreo platformă de guvernare sau despre un program de guvernare, aşa încât cei care au făcut speculaţii sau declaraţii pe această temă probabil că au fost la altă întâlnire", a spus Năstase.

6 iulie - Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, declara că, în opinia sa, conlucrarea PSD-PNL e obligatorie, iar aceasta poate pune bazele viitoarei guvernări;

12 iulie - Antonescu şi Ponta neagă în declaraţii oficiale că PSD şi PNL s-ar certa.

Ponta declară că nu vede posibilă o guvernare comună cu PNL, el apreciind că electoratul trebuie să aleagă între dreapta şi stânga.

16 iulie - Ponta spune că, în ultimul timp, liberalii mai mult înjură PSD decât pe Băsescu şi pe Boc

16 iulie - Secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, declara că nu este "doritor de o căsătorie politică", dar aprecia că ruperea unei colaborări cu PNL "ar fi riscantă".

"Ar fi păcat să se pună sub semnul întrebării o colaborare PSD-PNL, de la nivel local până la nivel parlamentar, pentru că ne-ar aduce deservicii dacă s-ar rupe. Ar fi riscant să rupem ce există deja", afirma Dragnea.

5 octombrie - Ion Iliescu spune că se impune o alianţă a PSD cu PNL pentru ca dreapta să nu fie lăsată să se refacă;

29 noiembrie - Crin Antonescu refuză explicit propunerea avansată de secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, apreciind că este prematur să se vorbească despre o alinaţă între PNL şi PSD, care, eventual, să fie consfinţită la tribunal.

6 decembrie - Crin Antonescu refuză explicit propunerea avansată de Victor Ponta, privind elaborarea unui buget alternativ al opoziţiei. Antonescu invocă faptul că cele două partide au viziuni fundamental diferite în ceea ce priveşte bugetul.

PSD solicită PNL ruperea alianţelor locale cu PDL din şapte judeţe, afirmând că este dispus, în schimb, să renunţe la alianţa cu PDL din Bacău.

8 decembrie - La o reuniune informală a BPN al PSD, conducerea PSD este mandatată se continue discuţiile cu PNL, cel puţin pentru o alianţă pre-electorală şi o moţiune de cenzură pentru sesiunea februarie-iunie 2011;

12 decembrie - PSD, PNL şi PC stabilesc ca la proxima întâlnire să pună bazele unui protocol de colaborare parlamentară;

PSD, PNL şi PC stabilesc organizarea unei acţiuni comune a opoziţiei, care să rezide într-o reunine a grupurilor parlamentare la care să participe şi aleşii locali;

După această întâlnire, opoziţia nu arată să fi stabilit şi o acţiune comună în ceea ce priveşte participarea la consultările iniţiate de Traian Băsescu la Cotroceni. PNL şi PC anunţă că nu merg, PSD, în schimb, onorează invitaţia;

20 decembrie - preşedintele fondator al PC, Dan Voiculescu, propune ca până pe 31 ianuarie 2011 să se realizeze o alianţă social-liberală înregistrată la tribunal;

Antonescu îi răspunde, apreciind că este esenţial ca în 2011 opoziţia să se transforme în majoritate, iar Ponta îi spune că nu se pot da termene la o înţelegere între partide.


Relaţiile Ponta - Antonescu

Relaţiile dintre cei doi lideri, Victor Ponta şi Crin Antonescu, în 2010, nu pot fi catalogate, în niciun caz, drept "cordiale". Jurnaliştii au înregistrat, de fapt, un ping-pong al declaraţiilor celor doi, o confruntare mediatică susţinută, un război al afirmaţiilor.

Acest conflict escaladat al declaraţiilor a culminat, spre sfârşitul anului, în luna noiembrie, cu ultimatumul dat de PSD liberalilor (potrivit unor informaţii apărute pe surse) în care ameninţă cu sistarea colaborării în cazul în care Crin Antonescu mai face declaraţii anti-Ponta şi anti-PSD.

Registrul confruntărilor declarative dintre Ponta şi Antonescu a avut un palier ideologic, în care cei doi au apelat la diferite procedee retorice pentru a se revendica de la propria doctrină - social-democrată sau liberală, după caz - dar şi un palier personal, Antonescu făcând trimitere la "impertinenţele" lui Ponta, peste care, însă, e dispus să treacă.

Trebuie remarcat însă că liderul PSD, Victor Ponta, nu a apelat la palierul personal, el evitând în mod repetat să-i dea replica lui Antonescu în mod public, cel puţin în ceea ce priveşte această dispută, pe tema "impertinenţelor" sale.

Dincolo de confruntările declaraţiilor, cei doi lideri au dus o adevărată bătălie şi în ceea ce priveşte acţiunile desfăşurate, încercând, de multe ori în împrejurări ostentative, să "îşi ia faţa" - în termeni auto, evident - unul altuia.

Aceste lucruri s-au întâmplat în două tipuri de situaţii diferite, referitoare la anunţurile iniţiale ale acţiunilor comune şi la participările opoziţiei la consultările de la Cotroceni.

Cronologia relaţiilor Ponta-Antonescu în 2010:

21 februarie - Crin Antonescu îl felicită pe Victor Ponta pentru câştigarea preşedinţiei PSD, el apreciind că acesta devine cel mai tânăr preşedinte al PSD, cu misiunea dificilă de a reforma partidul şi anuţând că liberalii pot fi partenerii unui PSD modernizat, dar rămân adversari ideologici, nefiind vorba de alianţe;

22 februarie - Crin Antonescu spune că Victor Ponta are misiunea de a reforma stânga, el arătând că liberalii îi vor fi parteneri, chiar din condiţia de competitori politici;

10 martie - Victor Ponta afirmă, despre el şi Antonescu: "Suntem ca Fidel Castro şi Che Guevara, dar dictatorul nu a fugit";

16 martie - Deşi anunţă că PNL va participa la consultările iniţiate de preşedintele Traian Băsescu, Crin Antonescu nu se prezintă, spunând că nu are obligaţia de a sta la dispoziţia lui Băsescu. În schimb, Ponta merge la consultări;

27 aprilie - Crin Antonescu critică PSD şi PC pentru că s-au dus la Cotroceni şi i-au spus lui Băsescu că vor face Legea ANI în 10 zile;

30 aprilie - Crin Antonescu spune că 1 Mai e o zi pe care liberalii o petrec individual şi că pentru o acţiune de partid trebuie căutat Victor Ponta;

17 mai - Iliescu spune că pledoaria lui Antonescu pentru cota unică e total neavenită, Antonescu dă replica şi arată că nu e momentul să poarte o polemică pe mentalităţi cu Iliescu;

10 iulie - Crin Antonescu se declară în favoarea anticipatelor, şi parlamentare şi prezidenţiale, precum şi pentru suspendarea lui Băsescu, când e posibilă şi necesară

11 iulie - Victor Ponta despre declaraţiile lui Antonescu despre suspendare şi anticipate: "Nu e chestie serioasă"

12 iulie - Antonescu şi Ponta, prezenţi împreună la o emisiune televizată, neagă că PSD şi PNL s-ar certa;

14 iulie - Antonescu îl bănuieşte pe Ponta de blat cu Băsescu. Ponta neagă şi îl trimite să se trateze la Hrebenciuc

15 iulie - Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, îl atacă dur pe liderul PNL, Crin Antonescu, afirmând că acesta are "un stil puţin obraznic pentru un puştan fără prea mută experienţă politică";

16 iulie - Antonescu spune că nu intră în polemici de mahala nici cu Iliescu, nici cu Ponta;

16 iulie - Ponta spune că în ultimul timp liberalii mai mult înjură PSD decât pe Băsescu şi pe Boc;

9 august - Are loc prima întâlnire oficială între Victor Ponta şi Crin Antonescu, în urma căreia apare ideea iniţierii comune a unei moţiuni de cenzură şi formarea unui guvern de criză care să pregătească alegeri parlamentare anticipate în primăvara lui 2011;

25 octombrie - Victor Ponta se întâlneşte cu liderii PNL şi PC şi, separat, cu minorităţile naţionale, în încercarea de a-i convinge pe cei 18 deputaţi să voteze moţiunea de cenzură. La întâlnire nu participă, însă, şi Crin Antonescu;

15 noiembrie - Antonescu spune că a trecut peste "impertinenţele" lui Ponta şi e dispus în continuare să treacă;

15 noiembrie - Într-o întâlnire PSD-PNL, PSD dă un ultimatul PNL şi ameninţă cu sistarea colaborării, dacă Antonescu mai face declaraţii anti-PSD sau anti-Ponta;

6 decembrie - Antonescu refuză explicit propunerea avansată de Victor Ponta privind elaborarea unui buget alternativ al opoziţiei. Antonescu invocă faptul că cele două partide au viziuni fundamental diferite în ceea ce priveşte bugetul;

12 decembrie - Antonescu refuză şi propunerea lui Ponta de a semna un pact anti-PDL, spunând că nu e nevoie de „o hârtie” în acest sens.

Disputele privind ipotetica guvernare comună

Perspectiva unei guvernări comune, reliefată de posibilul succes al moţiunilor de cenzură, a conturat o serie de dispute între PSD şi PNL, culoarea politică a premierului sau numele acestuia constituind punctul în care viziunile celor două formaţiuni au atins maximum de divergenţă.

Ambii lideri s-au avansat pe sine ca propuneri pentru a prelua funcţia de premier în cazul în care Guvernul Boc ar fi fost demis în urma unei moţiuni de cenzură.

Mai mult, oficial (PNL), sau pe surse (PSD), au fost avansate public şi componenţa nominală a Cabinetului Antonescu sau al Cabinetului Ponta (sau Adrian Năstase).

Deşi şansele ca moţiunea de cenzură "populară" din toamnă, să fie adoptată şi să conducă la demiterea Guvernului au fost reduse, PSD şi PNL au marşat pe registrul unei eventuale guvernări comune, contabilizând atât acuzaţii, cât şi ironii sau autoironii referitoare la împărţiea pielii ursului din pădure.

Cronologia disputelor privind ipotetica guvernare comună:

12 mai - CExN al PSD decide că partidul nu va intra la guvernare decât după alegeri, fie anticipate, fie la termen;

24 mai - PNL anunţă că nu va susţine un Guvern care să vină cu o politică stângistă;

5 iulie - Imediat după ce liderii PNL lansaseră ideea unui guvern de avarie PSD-PNL, Adrian Năstase a afirmat că aceştia ar fi fost la altă întâlnire. "Nu am discutat despre vreo platformă de guvernare sau despre un program de guvernare, aşa încât cei care au făcut speculaţii sau declaraţii pe această temă probabil că au fost la altă întâlnire", a spus Năstase.

27 august - Crin Antonescu spune că PNL e dispus să discute despre un guvern de serviciu cu PSD, dar nu acceptă premier PSD;

30 august - Mai mulţi lideri ai PSD critică dur PNL în CExN, după ce Victor Ponta a solicitat mandat pentru colaborare locală şi parlamentară în perspectiva moţiunii;

1 septembrie - PSD şi PNL decid să înceapă discuţiile pentru un Guvern de criză dacă moţiunea de cenzură a opoziţie trece. Antonescu vrea guvern asumat politic, dar cu premier independent;

3 septembrie - Ponta afirma că PSD şi PNL au o înţelegere pe termen limitat, la alegeri fiecare mergând separat.

"Avem o înţelegere pe termen limitat cu PNL, pentru moţiunea de cenzură şi pentru alegeri anticipate, pe care le dorim şi noi şi ei. Dar la alegeri fiecare partid merge separat şi îşi prezintă oferta. Fiecare cu oferta lui, noi venim cu impozitarea diferenţiată, cu neimpozitarea pensiilor, cu măsuri de protecţie socială, PNL vine cu un program specific de dreapta, cu propria viziune", afirma Ponta.

6 septembrie - Liviu Dragnea lansează ideea unei înţelegeri scrise cu privire la un guvern de criză PSD-PNL-PC, care dădea ca termen pentru semnarea acestui acord finalul lunii septembrie şi menţiona că protocolul va face referire şi la persoana premierului pe care partidele de opoziţie l-ar putea propune.

În aceeaşi zi, liderii PSD, PNL şi PC anunţă că îşi menţin intenţia conturării unui guvern de criză, însă subliniază că încă au viziuni diferite despre programul de guvernare.

Crin Antonescu declară că liberalii nu renunţă la menţinerea cotei unice şi la necesitatea unui premier independent nici pentru un eventual guvern de criză.

16 septembrie - Crin Antonescu prezintă Guvernul alternativ al PNL, format din 11 ministere, el asumându-şi rolul de premier;

Geoană spune că guvernul alternativ al PNL e o formă de canibalism politic la nivelul opoziţiei, Iliescu afirmă că e o idee "cam năstruşnică".
.
30 septembrie - Victor Ponta şi Crin Antonescu reiau problema culorii politice a unui eventual premier al aşa-zisului guvern de criză;

Antonescu afirma că acest guvern trebuie condus de un liberal, Victor Ponta replica: "Nu persoanele sunt importante. Putem stabili după aceea. După ce omorâm ursul, vedem ce facem cu pielea lui".

20 octombrie - Apare informaţia pe surse potrivit căreia PSD ar putea accepta un premier independent , dacă ia Internele şi Finanţele;

20 octombrie - PNL propune premier independent, în discuţiile cu PSD, pe Klaus Iohannis, primarul Sibiului, Stere Farmache, preşedintele BVB, sau Mariana Gheorghe, director general executiv Petrom;

Tot în această zi Antonescu respinge varianta ca Ponta să fie premier în ipoteza în care moţiunea de cenzură trece

22 octombrie - Adrian Năstase ironizează propunerile de premier făcute, pe surse, de PNL, afirmând că nominalizaţii "vor înflăcăra mulţimile".

Înainte de moţiunea de cenzură, PSD şi PNL îşi dispută, pe parcursul a mai multor întâlniri, numirea unui premier. Cu numai câteva zile înainte de votul la moţiune, Antonescu anunţa că nu are nevoie de permisiunea PSD pentru a lansa nume de eventuali premieri. "Adică eu trebuia să cer voie de la PSD ca să am propuneri? Asta nu o să se întâmple. Ca să port o discuţie cu PSD şi apoi şi cu alţii în legătură cu acest subiect trebuia să am un mandat de la propriul partid. Am discutat în partid, nu am făcut niciun anunţ oficial. Pentru asta nu îmi trebuie aprobare de la PSD şi de la niciun alt partid", spunea Antonescu.

8 noiembrie - În urma unor atacuri lansate de Crin Antonescu la adresa PSD şi a lui Victor Ponta, Adrian Năstase afirma: "Nu ştiu ce fel de calcule, de strategii are Crin Antonescu, poate o să le înţelegem în perioada următoare. Oricum, noi nu vom intra în jocul acesta. (...) Poate că o să îl invităm odată la o şedinţă a noastră de Birou Permanent Naţional, să ne spună exact ce face PSD şi cum acţionează el".

21 noiembrie - Ponta spune că e fezabil ca PSD să dea premierul, iar PNL să dea preşedintele; Antonescu spune că mai e mult până în 2014;

6 decembrie - PSD solicită PNL ruperea alianţelor locale cu PDL din şapte judeţe, afirmând că este dispus, în schimb, să renunţe la alianţa cu PDL din Bacău.

"Nu poţi la Bucureşti, la sediul central, să te lupţi cu Guvernul Boc şi cu PDL, iar în teritoriu să asiguri majoritatea pentru oameni ca Falcă, Oltean, Florin Popescu", declara Ponta.

8 decembrie - La o reuniune informală a BPN al PSD, conducerea PSD este mandatată se continue discuţiile cu PNL, cel puţin pentru o alianţă pre-electorală şi o moţiune de cenzură pentru sesiunea februarie-iunie 2011.

Anticipatele şi suspendarea preşedintelui, teme din arsenalul opoziţiei

Anticipatele şi suspendarea şefului statului au constituit teme care s-au numărat printre mesajele date de PSD şi PNL în 2010.

Aceste teme au avut un caracter marginal, însă, în discursul public al opoziţiei, în condiţiile în care o eventuală finalitate era greu previzibilă.

Tema suspendării preşedintelui Traian Băsescu a avut o expunere mai vastă decât cea a anticipatelor, ea fiind avansată doar ca ameninţare, pentru cazul în care şeful statului ar fi promulgat Legea pensiilor, a cărei adoptare a fost considerată frauduloasă de către opoziţie.

Cronologia declaraţiilor privind cele două teme:

10 iulie - Crin Antonescu se declară în favoarea anticipatelor, şi parlamentare şi prezidenţiale, precum şi pentru suspendarea lui Băsescu, când e posibilă şi necesară;

11 iulie - Victor Ponta comentează declaraţiile lui Antonescu despre suspendare şi anticipate, precizând: "Nu e chestie serioasă";

23 septembrie - Victor Ponta lansează primele mesaje despre eventualitatea declanşării procedurii de suspendare a lui Traian Băsescu, propunerea lui fiind primită cu reticenţe de PNL;

"Dacă Traian Băsescu va promulga legea pensiilor adoptată prin fraudă de Roberta Anastase la cererea sa personală, voi solicita conducerii PSD, de asemenea colegilor de la PNL, PC, celor de la UDMR şi minorităţilor să fie de acord, vom începe procedura de suspendare din funcţie a preşedintelui şi vom solicita tuturor grupurilor să voteze", spunea Ponta.

24 septembrie - Victor Ponta declară că PSD va declanşa procedurile de suspendare a lui Traian Băsescu dacă acesta promulgă Legea pensiilor, Antonescu anunţă imediat că PNL susţine suspendarea unui preşedinte care promulgă o lege adoptată prin furt dovedit public;

4 octombrie - CExN al PSD validează propunerea BPN de iniţiere a suspendării preşedintelui Traian Băsescu, dacă acesta urma să promulge Legea pensiilor în forma adoptată de Camera Deputaţilor, contestată ca frauduloasă de opoziţie.

12 noiembrie - Antonescu spune că Băsescu riscă suspendarea dacă promulgă Legea Educaţiei

Moţiuni de cenzură şi simple

PSD şi PNL au depus, separat, atât la Senat, cât şi la Camera Deputaţilor, zece moţiuni simple. Deşi moţiunile simple iniţiate de PNL au fost votate şi de către parlamentarii PSD, iar cele iniţiate de PSD au fost votate şi de către parlamentarii PNL, nicio moţiune simplă nu a fost adoptată în 2011.

PSD a depus separat dar şi împreună cu PNL cinci moţiuni de cenzură, patru dintre acestea fiind urmare a angajării răspunderii Guvernului pe măsurile de austeritate, pe Legea Educaţiei sau pe Legile salarizării, una fiind depusă în limitele prevederilor constituţionale privind dreptul opoziţiei de a depune o moţiune de cenzură pe sesiunea parlamentară.

Deşi unele dintre moţiunile de cenzură au fost votate şi de către parlamentari independenţi sau din arcul guvernamental - moţiunii de cenzură supusă votului în 14 iunie lipsindu-i doar opt voturi pentru a fi adoptată - nicio moţiune de cenzură nu a avut succes.

Dintre cele cinci moţiuni de cenzură, două - cea din 14 iunie, depusă ca urmare a angajării răspunderii Guvenrului pe măsurile de austeritate, şi cea din 28 octombrie - numită "Moţiunea populară", au avut impact social major, fiind susţinute puternic din stradă, de către mii sau chiar zeci de mii de protestatari, subsumaţi unor acţiuni sindicale care au avut amploare naţională.

PSD şi PNL nu au acţionat unitar şi coerent în ceea ce priveşte depunerea şi susţinerea moţiunilor de cenzură sau a celor simple. Deşi la vot parlamentarii celor două partide s-au exprimat unilateral, sancţionând puterea, diferenţele ideologice dintre ele s-au făcut simţite în ceea ce priveşte argumentarea demersului de depunere a moţiunilor.

Astfel, pe 23 iunie, mai mulţi lideri ai PSD critică, în BPN, moţiunea simplă pe Transporturi depusă de PNL, apreciind-o drept un "joc de imagine" şi refuză să o semneze în comun. Cu toate acestea, pe 28 iunie, preşedintele PSD, Victor Ponta, anunţă că PSD va vota moţiunea PNL pe Transporturi, dar că o consideră "fără niciun efect".

Sunt de remarcat, de asemenea, şi neînţelegerile dintre PSD şi PNL pe tema moţiunii de cenzură din 14 iunie, iniţiată de PSD. În acest caz, liberalii au votat în favoarea moţiunii de cenzură, dar au ţinut să exprime public faptul că se delimitează de textul de stânga al acesteia.

Dincolo de aceste inadvertenţe constatate în colaborarea PSD-PNL în ce priveşte activitatea de sancţionare a puterii prin iniţierea şi depunerea moţiunilor simple sau de cenzură, a existat doar un caz în care PSD şi PNL s-au aflat pe poziţii fundamental diferite.

Astfel, pe 25 august, la votul asupra Legii ANI, din Senat PSD votează împotriva propunerii Guvernului, în timp ce PNL se pronunţă în favoarea acesteia.

Cronologia iniţierii, depunerii şi supunerii la vot a moţiunilor simple şi de cenzură pe anul 2011:

2 martie - PNL anunţă că va iniţia două moţiuni simple, una pe Sănătate, cealaltă pe mediul de afaceri;

8 martie - PSD depune moţiune simplă pe Muncă, la Camera Deputaţilor, care este votată şi de către deputaţii PNL;

31 martie - PNL depune moţiune simplă pe Educaţie, la Senat;

12 aprilie - PSD depune moţiune simplă pe Transporturi, la Senat;

18 mai – PNL anunţă depunerea unei moţiuni simple, la Cameră, împotriva ministrului de Finanţe, Sebastian Vlădescu;

19 mai - PSD anunţă la Cameră depunerea moţiunii simple pe Agricultură;

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, anunţă că liberalii sunt în favoarea depunerii unei moţiuni de cenzură legate de angajarea răspunderii Guvernului pe măsurile de austeritate;

20 mai - Crin Antonescu anunţă că liberalii vor vota moţiunea de cenzură a PSD, dar se vor delimita de textul de stânga;

14 iunie - Moţiunea de cenzură legată de angajarea răspunderii Guvernului pe măsurile de austeritate este respinsă de Parlament, deşi PSD şi PNL votează în comun, alături şi de deputaţi din arcul guvernamental. Lipsesc 8 voturi pentru adoptarea acesteia;

23 iunie - Mai mulţi lideri ai PSD critică, în BPN, moţiunea simplă pe Transporturi depusă de PNL, apreciind-o drept un "joc de imagine" şi refuză să o semneze în comun;

28 iunie - Preşedintele PSD, Victor Ponta, anunţa că PSD va vota moţiunea PNL pe Transporturi, dar că o consideră "fără niciun efect";

30 iulie - PSD semnează sesizarea PNL la Curtea Constituţională în care se atacă reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor;

9 august - PSD, PNL şi PC discută la Parlament, la cererea preşedintelui fondator al PC, Dan Voiculescu, agenda sesiunii parlamentare extraordinare. Are loc prima întâlnire oficială între Victor Ponta şi Crin Antonescu. În urma întâlnirii apare ideea iniţierii comune a unei moţiuni de cenzură şi formarea unui Guvern de criză care să pregătească alegeri parlamentare anticipate în primăvara anului 2011;

23 august - În CExN al PSD Victor Ponta anunţă că momentul iniţierii moţiunii de cenzură va fi decis în comun cu PNL;

25 august - PSD şi PNL adoptă poziţii diferite la votul din Senat asupra Legii ANI, liberalii votând în favoarea propunerii Guvernului.

30 august - CExN al PSD decide iniţierea unei moţiuni de cenzură în sesiunea parlamentară de toamnă, însă în timpul şedinţei mai mulţi lideri judeţeni critică dur PNL.

În şedinţa CExN, Victor Ponta a solicitat un mandat pentru discuţii cu conducerea PNL, în vederea unei colaborări atât la nivel local, dar mai ales la nivel parlamentar, în perspectiva moţiunii de cenzură. În intervenţiile care au urmat solicitării lui Ponta, mai mulţi lideri ai PSD au criticat în termeni duri atât conducerea PNL, cât şi atitudinea politică a partidului. În intervenţiile lor, Mircea Geoană şi Liviu Dragnea au fost moderaţi, dar Dumitru Buzatu şi Viorel Hrebenciuc au fost extrem de virulenţi la adresa liberalilor;

6 septembrie - PNL anunţă că va depune moţiune simplă pe Muncă;

16 septembrie - PSD depune o moţiune simplă, pe Sănătate, la Senat;

27 septembrie - Crin Antonescu solicită PSD să urgenteze redactarea moţiunii de cenzură, Victor Ponta dând de înţeles că aceasta nu va fi depusă înainte de 16 octombrie, când era programat Congresul PSD.

4 octombrie - Crin Antonescu spune că moţiunea de cenzură trebuie grăbită, dar nu impune ultimatum PSD.

Conducerile PSD, PNL şi PC discută, la Parlament, pe tema moţiunii de cenzură. Iliescu şi aliţi lideri marcanţi ai PSD spun că moţiunea nu tebuie depusă înainte de 16 octombrie, data congresului PSD.

7 - 18 octombrie - Între PNL şi PSD se consumă episodul legat de conţinutul moţiunii de cenzură, PSD dorind ca aceasta să menţioneze impozitarea diferenţiată ca obiectiv al unei guvernări PSD-PNL.

20 octombrie - Crin Antonescu afirmă că UDMR ar trebui să voteze moţiunea de cenzură a PSD şi PNL;

25 octombrie - Victor Ponta se întâlneşte cu liderii PNL şi PC şi, separat, cu minorităţile naţionale, în încercarea de a-i convinge pe cei 18 deputaţi să voteze moţiunea de cenzură;

27 octombrie - Cu o zi înaintea moţiunii de cenzură, Ponta anunţa că PSD şi PNL mai au nevoie de doar patru voturi pentru succes;

28 octombrie - Moţiunea de cenzură a opoziţiei, intitulată "Moţiunea României majoritare, moţiune populară" a întrunit doar 219 voturi, faţă de 236 necesare pentru adoptare. Crin Antonescu declară că este o înfrângere a opoziţiei.

29 octombrie - PSD şi PNL depun o altă moţiune de cenzură, ca urmare a angajării răspunderii Guvernului pe Legea Educaţiei;

PNL îşi retrage semnăturile de pe moţiunea de cenzură la Legea Educaţiei, care nu mai poate fi dezbătută;

La jumătatea lunii decembrie PSD şi PNL iniţiază, în comun, alte două moţiuni de cenzură, urmare a angajării răspunderii a Guvernului pe Legile salarizării, ambele eşuând. 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Teme din arsenalul opoziţiei în 2010 - moţiunile, anticipatele şi suspendarea preşedintelui.
 Vizualizări articol: 149 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Teme din arsenalul opoziţiei în 2010 - moţiunile, anticipatele şi suspendarea preşedintelui0.05

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Ultima ora

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei