Profesorul Andrei Popescu, propus ca judecător la Tribunalul de la Luxemburg

Primul-ministru Emil Boc a declarat, marţi, că Guvernul analizează propunerea privind numirea unui magistrat român la Tribunalul Uniunii Europene de la Luxemburg, fiind deja înaintat un memorandum în acest sens, care va fi discutat cu Ministerul Justiţiei.

"Am comunicat deja în Guvern şi este memorandumul înaintat pe care-l vom discuta împreună cu Ministerul Justiţiei", a spus Emil Boc, răspunzând unei întrebări referitoare la propunerea pe care a făcut-o Executivul pentru postul de judecător la Tribunalul de la Luxemburg, în locul lui Valeriu Ciucă.

O audiere preliminară a lui Andrei Popescu urmează a aibă loc la Luxemburg, susţin surse oficiale.

În martie 2009, Andrei Popescu, fost secretar de stat în fostul Minister al Integrării Europene (MIE), a fost numit subsecretar de stat în Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE) şi agent guvernamental însărcinat cu reprezentarea României în faţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene şi a Tribunalului de Primă Instanţă al Comunităţilor Europene. Decizia de numire în funcţie a fost semnată de premierul Emil Boc.

Andrei Popescu a lucrat ca secretar de stat în fostul MIE, până la începutul anului 2005, şi ulterior ca director în Consiliul Legislativ.

Iniţial, Guvernul l-a propus pe consilierul prezidenţiale Ştefan Deaconu pentru postul de judecător la Tribunalul UE, însă candidatura acestuia a fost respinsă.

În 18 iunie 2010, deputatul PNL Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiţiei, afirma că Ştefan Deaconu - propus de Executiv la Tribunalul de la Luxemburg în locul judecătorului Valeriu Ciucă - a primit aviz negativ din partea Comitetului, iar în această situaţie Guvernul ar trebui să desemneze un alt candidat.

"Era evident că nu îndeplinea nici condiţiile legate de indepedenţă, fiindcă a lucrat numai în instituţii politice (Parlament, Preşedinţie) şi nici condiţia privind competenţa, respectiv nu îndeplineşte condiţiile pentru a fi numit la ICCJ, de exemplu, pentru că nu a fost magistrat", spunea Chiuariu, care sublinia faptul că "Guvernul Tăriceanu a făcut concurs public, la care s-a putut prezenta oricine care îndeplinea condiţiile".

Consilierul prezidenţial Ştefan Deaconu, propus de Guvern pentru Tribunalul de la Luxemburg, susţinea că a primit aviz negativ din partea Comitetului privind această înaltă instanţă europeană din cauza vârstei sale, el având doar 35 de ani.

El spunea că nu există nicio referire la faptul că nu a fost judecător sau că ar proveni din rândul consilierilor şefului statului. "Nu e nicio referire la faptul că nu am fost judecător, nicio referire la faptul că aş proveni din rândul consilierilor preşedintelui. În aviz se spune că am bune cunoştiinţe în domeniul juridic, dar e introdusă această vechime, condiţie care nu e în Tratat. În articlul 254, cred, nu se prevede vechimea minimă de 10 ani pe o înaltă funcţie juridiscţională. Decizia urmează să fie luată în Consiliul de Miniştri. Comitetul a introdus un nou criteriu şi rămâne de văzut în ce măsură Comitetul este îndreptăţit să introducă acest criteriu", a susţinut Deaconu.

El afirma că, potrivit Tratatului privind UE, pentru a îndeplini funcţia de judecător la Tribunalul Uniunii Europene se cer trei condiţii. "Prima este ca în ţara de origine să poţi fi numit pe o înaltă funcţie jurisdicţională, nu trebuie să fii numit pe o înaltă funcţie de judecător", iar el, îndeplinind condiţiile pentru a fi numit consilier prezidenţial, "nu e niciun fel de problemă". "Celelalte condiţii vizează obiectivitatea şi imparţialitatea. În urma modificărilor Tratatului UE, la Lisabona s-a introdus un Comitet de avizare, care emite un aviz consultativ vizavi de corespunderea condiţiilor din Tratat de către candidat. Pe parcursul ultimelor luni au fost transmise către comitet o serie de documente solicitate vizavi de candidatura mea, plus o audiere, care a avut loc în luna mai, la Bruxelles, care a durat în jur de o oră şi jumătate", a mai spus consilierul prezidenţial.

Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) instituie un comitet având competenţa de a emite un aviz privind capacitatea candidaţilor de a exercita funcţia de judecător sau avocat general, propunerea şi aprobarea candidaţilor rămâne însă în sarcina Statelor Membre.

Integrarea României în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, a impus autorităţilor să se supună hotărârilor date de Curtea de la Luxemburg, aşa cum sunt se întâmplă în cazul deciziilor Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, al cărei sediu este la Luxemburg, este compusă din trei instanţe: Curtea de Justiţie, Tribunalul (creat în 1988) şi Tribunalul Funcţiei Publice (creat în 2004).

Ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană, începând cu 1 ianuarie 2007, reprezentanţii guvernelor Statelor Membre ale Uniunii Europene au numit-o ca judecător la Curtea de Justiţie a Comunităţii Europene (devenită Curtea de Justiţie a Uniunii Europene-n.r.) pe Camelia Toader, iar pe Valeriu Ciucă judecător la Tribunalul de Primă Instanţă al Comunităţilor Europene.

În octombrie 2009, judecătoarea Camelia Toader a fost reînvestită pentru un nou mandat ca magistrat la CJUE pentru perioada 7 octombrie 2009 - 6 octombrie 2015. Camelia Toader este judecător la instanţa de la Luxemburg din 13 ianuarie 2006.

Valeriu M. Ciucă (50 de ani) este judecător la Tribunalul de Primă Instanţă începând cu data de 12 ianuarie 2007, mandatul său expirând.