Google
 
miercuri, 8 sep 2010 - Anul XV, nr. 211 (4502)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,7228 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,1899 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video

Cseke: Aproape 50% din plăţile neoficiale din Sănătate, pentru îngrijiri, doar 11% ca recunoştinţă

Miercuri, 8 Septembrie 2010 (20:17:46)

Doar 11% din plăţile neoficiale din Sănătate sunt în semn de recunoştinţă, aproape jumătate dintre pacienţi dau bani pentru a primi îngrijiri adecvate sau prompte şi 21% din tradiţie, mentalitate care trebuie schimbată şi în acest sens va fi o dezbatere publică, a spus ministrul Cseke Attila.

"Condiţionarea actului medical este o problemă. Un studiu intitulat «Raport privind plăţile informale în sectorul sanitar din România», prezentat de Legicon şi Curs, pentru Ministerul Sănătăţii, în cadrul unui proiect al Băncii Mondiale din 2005, estima că totalul plăţilor informale din România anului 2004 era peste 300 milioane de euro şi că reprezintă o mare parte din plăţile totale de numerar, respectiv 41%", a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, ministrul Sănătăţii, Cseke Attila.

El a precizat că aceste plăţi sunt mai frecvente în cazul serviciilor prestate pacienţilor internaţi.

"Într-adevăr, în 2008, conform studiului privind bugetul familial, peste 60% dintre pacienţii internaţi au raportat că au plătit neoficial anumite sume de bani - 3% pentru toate tipurile de asistenţă. Principala motivaţie pentru cei care oferă plăţi neoficiale personalului din sectorul sanitar este primirea de îngrijiri adecvate sau prompte - 45%, o alta este tradiţia - 21% şi doar 11% vorbesc despre recunoştinţă atunci când dau bani. Cred că este nevoie de o dezbatere publică amplă privind acest subiect", a mai spus ministrul Sănătăţii.

Cseke Attila a subliniat că nu crede că toţi medicii şi asistentele iau bani neoficial, precizând că în Strategia Naţională de Raţionalizare a Spitalelor 2010-2012 sunt trei capitole privind plăţile informale, corupţia şi malpraxis-ul.

"Vreau să dăm un semnal că ştim despre aceste plăţi. Nu ascundem sub preş acest raport. El există şi îl vom analiza. Atunci când este vorba despre sănătatea noastră, suntem mai vulnerabili. Cea mai mare parte a pacienţilor se simt obligaţi să dea atenţii pentru că din atitudinea sistemului se impune aşa ceva. Cred că există segmente care ar dori eradicarea acestei practici. Refuz să avem o atitudine despre care să nu discutăm. Este o realitate", a mai spus ministrul Sănătăţii.

Potrivit Strategiei Naţionale de Raţionalizare a Spitalelor, plăţile informale sunt omniprezente în sectorul spitalicesc.

"Opinia generală este că majoritatea personalului sanitar dă impresia, mai mult sau mai puţin explicit, că aşteaptă plata unei sume suplimentare pentru prestarea serviciilor medicale. În multe cazuri, această «aşteptare» este arătată treptat, începând cu vaga sugestie şi ajungând chiar la refuzul de a presta serviciul în cauză. Aceasta poate să fie una dintre explicaţiile pentru care unii pacienţi din secţiile de chirurgie pot rămâne în spital pentru un episod complet de internare, dar fără a fi operaţi", se arată în documentul Ministerului Sănătăţii.

Experienţa internaţională arată că, în problema plăţilor informale din sistemul sanitar, creşterea salariilor personalului este doar o condiţie necesară dar nu şi suficientă, pentru eradicarea sau reducerea semnificativă a fenomenului fiind necesare şi alte măsuri precum impunerea de sancţiuni clare împotriva celor ce acceptă plăţi informale, introducerea de mecanisme pentru formalizarea unora dintre plăţile neoficiale (cu măsuri de protecţie a accesibilităţii grupurilor defavorizate economic), stimularea dezvoltării unui sector sanitar privat, atât de asigurări medicale private cât şi de furnizare de servicii sanitare comprehensive, modificarea sistemelor de plată a serviciilor care să încurajeze serviciile eficiente şi performanţa profesională, susţin autorii Strategiei.

Un studiu la scară largă al Băncii Mondiale, din anul 2000, intitulat "Studii diagnostice ale corupţiei din România", a relevat faptul că 47% din totalul familiilor din România cred că toţi sau cea mai mare parte a oficialilor din sectorul sanitar sunt corupţi. Aceeaşi viziune este împărtăşită şi de 41% din numărul oficialilor publici şi de 54% din întreprinderi.

Potrivit studiului, citat în Strategie, corupţia din sectorul sanitar poate avea multe forme, printre care dare şi luare de mită, însuşirea de bunuri sau fonduri publice pentru servicii private, furt la scară largă al fondurilor publice, corupţia birocratică şi politică, dezinformarea în scopul câştigului privat (abuzul din relaţia element principal - agent, frauda secretă, frauda legată de reţete, cereri false de asigurări).

Cea mai vizibilă formă de corupţie la nivelul sectorului sanitar sunt plăţile neoficiale sau informale pentru internarea în spital sau cadouri în alte structuri medicale. Aceste plăţi din propriul buzunar sunt "o cultură înrădăcinată şi au devenit parte integrantă a sistemului de îngrijiri medicale care duce mare lipsă de fonduri (mai ales în ceea ce priveşte salariile profesioniştilor din domeniu)", se mai arată în Strategie.

Un alt aspect care poate fi încadrat, la limită, în corupţie este generat de stimularea cererii "auto-induse" de servicii spitaliceşti prestate de aceiaşi medici.

"Un număr important dintre medicii care profesează în spitale au şi cabinete private, pe lângă locul de muncă din sectorul public. Practic, toate aceste cabinete private au contracte cu CAS care le dă dreptul de a emite trimiteri pentru tratamente în spital acoperite de CAS. Puţinele cabinete private care nu au contracte cu CAS pot trimite pacienţii înapoi la medicul de familie ca să primească trimiterea pentru internarea în spital. Se generează astfel o cerere nejustificată întotdeauna de servicii spitaliceşti, mult mai costisitoare pentru sistem", a mai spus Cseke Attila, citând din documentul Ministerului Sănătăţii.

Autorii Strategiei menţionează că astfel de situaţii trebuie analizate din perspectiva unui potenţial conflict de interese între calitatea simultană de angajat în sistemul privat şi în cel public a unui cadru medical, cu atât mai mult cu cât acesta are şi o funcţie de conducere.

"Sunt cunoscute în acest sens, de exemplu, situaţii în care echipamentele unor secţii de imagistică medicală sunt defecte şi nereparate, în timp ce unitatea privată de imagistică la care lucrează în paralel şeful secţiei publice funcţionează din plin. Mai mult, sunt informaţii că această activitate paralelă a personalului medico-sanitar, atât în instituţiile publice, cât şi în cele private, permite apariţia situaţiilor în care un serviciu este plătit încă o dată de către pacient, la cabinetul privat, deşi el este efectuat în spital", conform documentului.

Potenţial ridicat de apariţie a practicilor de corupţie există şi în domeniul contractării sau achiziţiilor.

"Se cunoaşte că societăţile farmaceutice au bugete mari de marketing şi că spitalele, mai ales liderii de opinie (şefii de departamente, profesorii de specialitate etc.), devin «ţinte» în vederea creşterii vânzărilor", arată acelaşi document.

În ce priveşte sectorul farmaceutic, un studiu din 2007 al Băncii Mondiale, citat în Strategie, a arătat că mita este un fenomen obişnuit în acest domeniu..

"Această practică are un efect negativ asupra eficienţei spitalului, deoarece medicamentele nu sunt achiziţionate în cadrul unei liste de medicamente şi pe baza eficienţei lor clinice, ci pe baza consideraţiilor (sau convingerii) personale. Tipuri similare de practici pot şi par să afecteze majoritatea achiziţiilor din sectorul spitalicesc, incluzând, pe lângă medicamente, şi materialele sanitare, reactivii şi consumabilele de laborator, alimente, lucrări de modernizare sau de întreţinere, diferite prestări de servicii (întreţinerea echipamentelor, curăţenie, pază, etc)", potrivit studiului citat.

Totodată, documentul relevă că obligarea spitalelor, ca instituţii publice, de a realiza aceste achiziţii în principal prin sistemul electronic de licitaţii nu a eradicat aceste practici, ci le-a conferit noi valenţe, mai elaborate. În acest sens, mass-media a citat cazuri de specificaţii tehnice elaborate de către comisiile tehnice de licitaţii "cu dedicaţie" pentru anumite firme, realizarea de achiziţii directe de la anumiţi furnizori sub pretextul unor situaţii de aşa-zisă urgenţă, descalificarea pe criterii subiective a ofertanţilor cu oferte mici în favoarea celor "agreaţi", cu preţuri mai mari.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Cseke: Aproape 50% din plăţile neoficiale din Sănătate, pentru îngrijiri, doar 11% ca recunoştinţă.
 Vizualizări articol: 459 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Cseke: Aproape 50% din plăţile neoficiale din Sănătate, pentru îngrijiri, doar 11% ca recunoştinţă0.05

Iulius Mall Suceava
Denis
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Optik Tataru Suceava Centru Nicolae Balcescu 8 Tel 0730880866
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Ultima ora

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei