Google
 
marţi, 27 iul 2010 - Anul XV, nr. 174 (4465)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,7786 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,2746 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Iulius Mall Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video

Barnett la sfârşit de mandat: Birocraţia rămâne foarte ridicată, corupţia este constantă

Marţi, 27 Iulie 2010 (14:07:47)

Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Robin Barnett, afirmă, într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX la finele mandatului, că nivelul birocraţiei în România rămâne încă foarte ridicat, iar ultimul raport al CE provoacă îngrijorări, deoarece relevă că România nu înregistrează progresul aşteptat

El arată că problemele de infrastructură şi Codul Muncii sunt o barieră pentru afaceri, criticând şi faptul că autorităţile nu consultă suficient investitorii înainte de a modifica legislaţia.

Ambasadorul apreciază că raportul Comisiei Europene relevă că România nu a păstrat ritmul reformei în domeniul justiţiei şi consideră că decizia Curţii Constituţionale de a declara anumite aspecte ale Legii ANI neconstituţionale şi, ulterior, incapacitatea Senatului de a da un răspuns prompt acţiunii întreprinse de preşedintele Traian Băsescu, ministrul Justiţiei şi Camera Deputaţilor sunt "dezamăgitoare".

Barnett arată că în România, ca oriunde altundeva, corupţia este o problemă constantă, dar spune că nu are impresia că fenomenul corupţiei este un factor decisiv în planurile unui investitor.

La final de mandat, ambasadorul observă că a pus kilograme în plus "urmare a ospitalităţii locale", dar rămâne şi cu unele constatări: traficul şi şofatul din ţară lasă mult de dorit, iar românii nu sunt punctuali.

Redăm integral interviul acordat agenţiei MEDIAFAX de către ambasadorul britanic:

Reporter: Noul guvern britanic a anunţat recent un pachet de măsuri de austeritate, care poate fi comparat cu cel pe care guvernul de la Bucureşti l-a luat la un an de la primul mandat, respective îngheţarea pensiilor, salariilor, eliminarea unor ajutoare, majorarea TVA. Vedeţi diferenţe, totuşi, între cele două pachete?

Ambasador: Cred că este clar că Marea Britanie şi România acordă o mare prioritate reducerii deficitului bugetar. Noul nostru guvern a fost foarte clar în această privinţă de la bun început prin intenţia de a reduce cheltuielile publice cu mai mult de 6 miliarde de lire sterline, apoi, aşa cum aţi menţionat, a luat măsuri şi în cadrul bugetului de urgenţă. Realitatea este că fiecare stat membru trebuie să ia măsurile care sunt necesare circumstanţelor sale specifice. În cazul României, desigur, multe dintre acestea sunt luate în urma strânsei colaborări cu UE şi, mai ales, cu FMI. Prin urmare, cred că este inevitabil ca nicio ţară să nu aibă un pachet de măsuri similar cu al alteia. Dar ceea ce este foarte sigur este că atât România, cât şi Marea Britanie acordă o importanţă foarte mare reducerii deficitului bugetar.

Rep: Referitor la pachetul de măsuri promovat de Guvernul României, credeţi că ar fi fost necesare şi anumite măsuri pro-active de stimulare a economiei, precum a fost cazul în Marea Britanie, prin reducerea taxei aplicate corporaţiilor?

Amb: Fiecare ţară trebuie să identifice propriile strategii de depăşire a crizei economice, dar un element cheie pentru creşterea economică a oricărei ţări îl constituie încurajarea dezvoltării sectorului privat, aşa cum şi-a propus ca prioritate guvernul nostru. Desigur, un efect al reducerii deficitului bugetar ar trebui să fie dezvoltarea sectorului privat şi în România. În ambele cazuri, sectorul public poartă responsabilitatea pentru dezvoltarea celui privat, astfel încât acesta să genereze venituri.

Rep: Credeţi că în România au fost luate suficiente măsuri pentru încurajarea sectorului privat?

Amb: Eu cred că Guvernul a luat măsurile pe care le crede de cuviinţă pentru a menţine sub control cheltuielile publice şi caută să atragă noi investiţii străine. În centrul creşterii economice din România trebuie să fie măsurile de încurajare a sectorului privat.

Rep: În 2007 aţi spus că mai multe companii britanice ar dori să investească în domenii precum cel al tehnologiei, ingineriei, sănătăţii sau comunicaţiilor. Aţi remarcat în aceşti ultimi ani aceste investiţii?

Amb: În mod evident, am înregistrat din 2007 noi investiţii britanice în România, într-o serie de sectoare, chiar şi în domenii pe care nu le-am menţionat atunci, precum agricultura. Este interesant că investitorii britanici vin în România pentru a face agricultură, dar şi pentru a aduce tehnologia de ultimă generaţie în vederea îmbunătăţirii agriculturii în România. Am înregistrat investiţii serioase în serviciile IT. Printre companiile britanice care s-au extins semnificativ aici se numără Betfair în Cluj şi ITT Services în Iaşi.

Atunci când făceam declaraţiile respective, în 2007, în mod inevitabil nu aveam cunoştinţă de apropiata criză economică, dar vă pot spune în mod cert că România deţine încă o poziţie fermă pe lista investitorilor britanici datorită aceloraşi avantaje competitive de care dispunea şi în 2007. Este vorba de o piaţă de peste 20 milioane de consumatori, o forţă de muncă calificată şi, foarte important, poziţia strategică a României în Europa de Sud-Est, care îi conferă un statut de bază foarte bună de investiţii, nu doar pe plan local, dar cu perspectivă regională de asemenea.

Rep: Atunci când vă întâlniţi cu reprezentanţii companiilor britanice care vor să investească aici, cum le descrieţi mediul de afaceri actual din România?

Amb: Există în mod cert o serie de de aspecte pozitive, care cuprind existenţa unei forţe de muncă calificată, ale căror salarii, cel puţin pe termen scurt, sunt competitive. Am observat numărul tot mai mare de regiuni şi oraşe care iau măsuri pentru facilitarea înfiinţării de companii, agenţiile de dezvoltare regională joacă un rol pozitiv în această privinţă, iar poziţia strategică, aşa cum am menţionat, este un factor-cheie.

Cu toate acestea, este la fel de evident că există multe lucruri care ar putea fi făcute pentru a consolida mediul de afaceri din România şi, ca pretutindeni, acestea se pot subscrie aşa-numitelor "bune practici". Am menţionat deja că a devenit mai uşor pentru o companie străină să se stabilească în România şi s-au făcut multe eforturi în această privinţă, dar nivelul birocraţiei în anumite zone rămâne încă foarte ridicat. În Marea Britanie am lucrat foarte mult pentru reglementări mai clare şi cred că în această privinţă cred că România trebuie să mai lucreze, deoarece este un element de bază al oricărui mediu de afaceri.

În al doilea rând, orice guvern trebuie să ia măsuri, adesea chiar foarte repede, în domeniul economic, dar cred că este loc de a întări mecanismele de consultare între mediul de afaceri şi autorităţi înainte de a fi introduse noi reglementări. Vreau să fiu foarte explicit, nu vorbesc în acest caz de "aranjamente speciale" pentru investitorii străini, ci vorbesc de mecanisme de consultare care privesc în mod egal investitorii locali, companii autohtone, companii străine stabilite aici şi companii care intenţionează să vină în România. Aşadar, nimeni nu cere un tratament special pentru investitorii străini.

În al treilea rând, un lucru acceptat de toată lumea, chiar şi de către guvern, unele dintre problemele permanente de infrastructură sunt în mod inevitabil o barieră pentru mediul de afaceri. Nu am nicio îndoială că, pe măsură ce infrastructura României se va îmbunătăţi, acelaşi progres îl va înregistra şi fluxul de investiţii străine.

O opinie personală este aceea că ar fi de bine ca Guvernul să investească mai mult în reţeaua de cale ferată. Acest lucru ar aduce beneficii enorme în ceea ce priveşte transportul rapid de marfă, dar şi de pasageri. De asemenea, tot cât se poate de sincer, trebuie să spun că ar fi foarte benefic pentru protejarea mediului, deoarece un sistem feroviar eficient tinde să înlocuiască transportul rutier cu un mijloc de transport mai ecologic, trenul.

Rep: Când vorbiţi de mecanisme de consultare eficiente cu mediul de afaceri, puteţi menţiona un exemplu al unei astfel de lipse de consultări?

Amb: În legătură cu probleme legate de consultarea mediului de afaceri, aş putea menţiona, de pildă, sectorul farmaceutic. Este evident că atât Ministerul Sănătăţii, cât şi Ministerul Finanţelor au o misiune dificilă în administrarea bugetului pentru sănătate şi nu vreau să diminuez în vreun fel dificultăţile care le stau în faţă, dar atunci când se iau decizii care afectează sectorul farmaceutic, incluzând aici şi GlaxoSmithKline, un investitor britanic de frunte în România, este important să fie consultată şi industria asupra impactului acestor schimbări. În mod special în domeniul farmaceutic, industria este foarte înţelegătoare atunci când vine vorba de pacienţi, dar dacă dorim să încurajăm mai multe investiţii în sectoare-cheie precum acesta, atunci investitorii au nevoie să fie consultaţi şi au nevoie în mod evident de un profit rezonabil în urma investiţiei realizate.

Rep: În cazul GlaxoSmithKline, care au fost principalele lor solicitări în relaţia cu ministerul de resort?

Amb: Fără a intra în detalii, au existat o serie de măsuri care au intrat în vigoare, privind clasificarea medicamentelor compensate şi introducerea unei noi taxe asupra producătorilor. Argumentul meu este că unul din lucrurile de care companiile au mare nevoie este un anumit grad de predictibilitate în aceste chestiuni. Nu pune nimeni la îndoială dreptul Guvernului României de a lua decizii, dar este necesar un anumit interval pentru consultare şi adaptare, indiferent de sectorul economic de care am vorbi.

Rep: Care sunt impedimentele pe care li ve reclamă companiile britanice în privinţa mediului de afaceri de aici?

Amb: Aş începe prin a sublinia un aspect pozitiv în această privinţă, şi anume că aproape toate companiile britanice care erau aici la începutul mandatului meu sunt încă aici, singura excepţie - dar în acest caz este vorba de întreaga Europă - înregistrându-se în domeniul imobiliar. În continuare vedem noi investitori intrând pe această piaţă.

Atenţia centrală a comunităţii de afaceri britanice este ca investiţiile lor să fie de succes, iar comunitatea de afaceri britanică este aici pe termen lung, fiind un lucru cunoscut că o economie cunoaşte vârfuri de creştere şi perioade de scădere. În ceea ce priveşte impedimentele, cel mai important lucru ar fi că este loc de simplificare. Codul Muncii, de pildă, în anumite privinţe este destul de complex şi cred că mesajul clar al UE şi al investitorilor este că echilibrul potrivit pe piaţa muncii se dovedeşte esenţial pentru a stimula creşterea economică.

De asemenea, cred că mulţi investitori, fie ei autohtoni, fie străini, sunt de acord că o reformă radicală a birocraţiei este fără îndoială benefică atunci când vrei să faci mai uşoară viaţa investitorilor.

Vreau totuşi să subliniez, însă, că deşi în prezent există un pesimism pe termen scurt în ceea ce priveşte economia României, nu îmi petrec timpul cu investitorii britanici având conversaţii pesimiste. Ei sunt concentraţi pe depăşirea actualei crize şi nu observ o atmosferă sumbră în rândul investitorilor britanici.

Rep: Măsurile promovate de Guvernul României îi ajută în acest context?

Amb: Guvernul României trebuie să ia măsurile pe care le consideră de cuviinţă pentru a depăşi criza, unele dintre aceste măsuri în mod inevitabil afectează anumite companii sau domenii de afaceri. Cu toate acestea, cred că dacă am vorbi cu oamenii de afaceri, am afla că ei cred că cel mai important este ca România să îşi păstreze încrederea în propria piaţă. Luarea unor măsuri dure pentru soluţionarea unei probleme este adesea chiar ceea ce mediul de afaceri doreşte să vadă. Ideea că măsurile dure nu sunt întotdeauna pe placul mediului de afaceri nu se susţin în realitate, nici în România, nici altundeva.

Rep: În 2008 aţi spus că România a făcut paşi importanţi în combaterea corupţiei, dar mai are multe de făcut. Credeţi că, în prezent, corupţia este încă o problemă pentru investitorii străini?

Amb: Toată lumea ştie că în România, ca oriunde altundeva, corupţia este o problemă constantă. Cunoaştem cu toţii problemele legate de mica corupţie, în special, dar aşa cum am spus şi atunci, trebuie să repet că în discuţiile mele cu investitorii britanici corupţia este un subiect care nu apare în mod normal, ei se concentrează mai mult pe subiectele pe care le-am amintit. În concluzie, nu am impresia că fenomenul corupţiei este un factor decisiv în planurile unui investitor aici, în România.

Rep: Aţi vorbit de predictibilitatea de care are nevoie un mediu de afaceri. Credeţi că autorităţile româneşti sunt predictibile atunci când într-o zi anunţă, de pildă, majorarea TVA, iar la doar câteva zile vorbesc de posibilitatea reducerii ei?

Amb: Nu pot comenta cu privire la speculaţiile din presă. Pot doar repeta că un mediu de afaceri stabil şi predictbil este esenţial pentru creştere economică.

Rep: În ce priveşte combaterea corupţiei, în relaţia cu Uniunea Europeană, pentru România una dintre cele mai importante condiţii a fost legată de ANI. Conform presei, recent preşedintele Băsescu a spus că România va face Legea ANI "aşa cum solicită CE", deşi nu consideră că observaţiile Comisiei sunt întocmai obiective, şi poate că o instituţie ca ANI ar trebui să funcţioneze în toate statele UE. Cum priviţi dvs. astfel de comentarii?

Amb: Am văzut şi eu relatări de acest gen, dar orice comentariu ar fi speculativ. În ceea ce priveşte reforma justiţiei, în general, ceea ce pot spune este că salutăm raportul Comisiei Europene şi anexa tehnică şi, în acelaşi timp, apreciem faptul că preşedintele României, Traian Băsescu, a acceptat recomandările făcute. De asemenea, apreciem, aşa cum a spus şi Comisia, că s-a înregistrat un progres real, mai ales prin adoptarea Codurilor de Procedură Civilă şi, respectiv, Penală, fapt care a constituit o realizare deoesebită.

Suntem însă îngrijoraţi că ultimul raport arată că România nu înregistrează progresul aşteptat şi nu a păstrat ritmul reformei în domeniul justiţiei. Decizia Curţii Constituţionale de a declara anumite aspecte ale Legii ANI neconstituţionale şi, ulterior, incapacitatea Senatului de a da un răspuns prompt acţiunii întreprinse de preşedintele Traian Băsescu, ministrul Justiţiei şi Camera Deputaţilor sunt dezamăgitoare. Salutăm răspunsul ferm al preşedintelui Băsescu privind convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară în luna august pentru a grăbi adoptarea unei Legi ANI credibile, a Legii "Micii Reforme" în justiţie şi a unei legi pentru eliminarea suspendării proceselor atunci când se invocă excepția de neconstituționalitate. Sperăm că demersul președintelui va avea succes. Dacă va fi un succes, va fi un pas pozitiv.

Sprijinim Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi considerăm că ar trebui să rămână în vigoare până când toate condiționalitățile vor fi îndeplinite. Mecanismul a fost creat pentru a sprijini eforturile României de reformare a sistemului de justiţie. Acest mecanism este conceput să promoveze cooperarea dintre România şi partenerii din Uniunea Europeană, precum şi să verifice şi să monitorizeze progresul acesteia.

În mandatul meu, Marea Britanie a colaborat cu autorităţile din România, împreună cu miniştrii de justiţie succesivi am dezvoltat proiecte de reformă a justiţiei bilaterale, cât şi în interiorul UE. Vom continua acest sprijin. De exemplu, un proiect recent a avut ca scop finanţarea a doi judecători aflaţi la pensionare pentru a asista Ministerul Justiţiei în elaborarea unui ghid despre individualizarea pedepselor în cazuri de corupție.

Rep: În cazul în care Parlamentul adoptă o nouă lege a ANI, amendată faţă de forma actuală, credeţi că viitorul raport al CE va include aprecieri mai pozitive?

Amb: Dacă Parlamentul adoptă o lege a ANI credibilă şi ea este promulgată, atunci este în mod clar un pas înainte, dar nu pot spune eu care va fi reacţia Comisiei.

Rep: Una dintre nemulţumirile autorităţilor române în relaţia cu Marea Britanie o reprezintă restricţiile menţinute încă pentru muncitorii români. Credeţi că aceste restricţii pot fi relaxate sau ridicate într-un viitor apropiat?

Amb: Restricţiile pentru municitorii români vor fi reevaluate la sfârşitul anului 2011, între timp există români care muncesc în Marea Britanie şi ei aduc o contribuţie importantă şi pozitivă la economia Marii Britanii. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este George Iacobescu, CEO al Canary Wharf, care este în inima districtului financiar al Londrei.

Rep: Cu tot respectul şi fără a încerca să fiu ironic, dar dacă se schimbă ceva în contextul economic european sau chiar dacă există şi o schimbare a vremii, media britanică anunţă că milioane de români vor invada Marea Britanie în căutare de lucru. În prezent, există o teamă şi a presei britanice cu privire la cetăţenii moldoveni cărora li se acordă cetăţenie şi paşapoarte româneşti. Cum comentaţii speculaţiile cu privire la moldovenii care "intră în UE pe uşa din spate"?

Amb: În primul rând, nu doresc să comentez nişte speculaţii. În al doilea rând, acordarea paşapoartelor este o problemă ce ţine în mare măsură de suveranitatea unei naţiuni şi, prin urmare, fiecare stat membru ia propriile decizii în această privinţă.

Rep: În ce priveşte experienţa dvs. personală aici în România, cum vi s-a părut România şi românii atunci când aţi sosit aici ca ambasador?

Amb: După cum ştiţi, am sosit neoficial un pic mai devreme şi am petrecut trei luni minunate în Iaşi, găzduit de o minunată familie de români. Am avut ocazia deosebită nu doar de a-mi îmbunătăţi limba română, dar şi de a vorbi cu oameni de toate categoriile, de la oameni de afaceri, la politicieni şi profesori. Am putut vizita cramele de la Cotnari, care mi-au plăcut foarte mult. Aşadar, chiar înainte de a începe mandatul, îmi făcusem impresii clare despre oameni care erau mândri de România şi de realizările de până acum, oameni foarte calzi şi prietenoşi. Vizita la Iaşi a fost începutul singurei surprize neplăcute cu care plec din România, şi anume talia mea, care a crescut ca urmare a extraordinarei ospitalităţi locale.

Când am ajuns aici, am găsit o ţară care era preocupată în a face ultimele pregătiri pentru aderarea la UE, proces în care noi, cei din Marea Britanie, am crezut cu tărie încă de la început. A fost un moment special pentru mine să fiu aici, în Bucureşti, în noaptea în care România a intrat în cele din urmă în UE. De atunci, impresiile personale au rămas în foarte mare măsură pozitive cu privire la această ţară frumoasă şi oamenii ei. Am fost privilegiat să pot călători în foarte multe locuri şi să cunosc atât de mulţi oameni.

Se acordă întotdeauna, inevitabil, o atenţie aparte problemelor cu care se confruntă orice ţară, dar aş vrea să subliniez ceva ce m-a impresionat pe mine atât timp cât am fost prezent aici, şi acest lucru este dezvoltarea tuturor formelor de societate civilă. În domeniul caritabil, de pildă, există atât de multe organizaţii britanice care lucrează cu organizaţii partenere din România pentru a-i ajuta pe cei în nevoie încât ar fi nedrept să scot în evidenţă doar câteva. În întreaga ţară există parteneriate pentru ajutorarea celor în dificultate şi este un motiv de a ne aminti că, în momente în care unii se gândesc la probleme, există oameni care îşi continuă activitatea şi încearcă să găsească soluţii practice pentru a-i sprijini pe cei defavorizaţi.

Rep: Ce v-a plăcut mai mult şi ce v-a displăcut la români şi ce locuri aţi vizitat aici?

Amb: La români îmi place deschiderea lor, dorinţa lor de a vorbi, ospitalitatea lor. Am vizitat tot felul de oameni care mi-au deschis casele lor şi, peste tot pe unde am fost, m-am simţit ca unul din familie, şi cred că acest lucru este într-adevăr deosebit. La ţară mi-a plăcut foarte mult faptul că timpul este încă important. Noi, cei care trăim în marile oraşe, nu are importanţă că vorbim de Bucureşti, Berlin sau Londra, avem de-a face cu o agitaţie constantă şi a petrece, din când în când, câteva zile într-un sătuc din România îţi aminteşte de nevoia de răgaz pentru pace, linişte şi reflecţie. Aşa cum am lăsat să se înţeleagă, m-am putut delecta adesea cu mâncarea deosebită gătită de români. Cred că este încă loc pentru o bucătărie de casă de calitate pe această lume.

Probabil cea mai delicată întrebare pe care mi-aţi pus-o este legată de locurile care mi-au plăcut cel mai mult, pentru că orice aş răspunde, voi supăra cu siguranţă pe cineva. În mod inevitabil, sunt foarte legat de Iaşi, a fost o onoare deosebită să fiu numit recent cetăţean de onoare al Timişoarei, ca urmare a parteneriatului creat între Timişoara şi Nottingham, am prieteni foarte buni în Cluj, dar dacă mă forţaţi să identific locul care mi-a plăcut cel mai mult, trebuie să spun Bucovina. Una din marile bucurii personale a fost vizita la mânăstirile pictate în diferite anotimpuri. Mânăstirile din Bucovina sunt probabil "perla coroanei" pentru o ţară care are multe de oferit în această privinţă.

Ce nu îmi place? Aici trebuie să fiu direct, primul lucru este traficul şi şofatul de aici lasă mult de dorit. Am făcut multe călătorii prin ţară şi ele ar fi putut fi mult mai puţin stresante din acest motiv. Celălalt lucru, la care mi-a luat ceva timp să mă adaptez şi nu m-am obişnuit pe de-a întregul cu acest obicei – ceea ce este foarte bine, pentru că mă voi întoarce la Londra –, este legat de timp. Eu sunt britanic, sunt obişnuit să fiu punctual şi mi-a luat ceva timp să mă obişnuiesc cu temperamentul românilor în această privinţă.

Rep: Vă referiţi la lipsa de punctualitate, mai exact?

AMB: Într-adevăr, la lipsa, uneori, de punctualitate. Dar o accept, aşa se obişnuieşte în România. Repet, eu sunt britanic şi am o înţelegere un pic diferită a cuvântului "imediat".

Rep: Având în vedere ce aţi spus, aţi recomanda România ca destinaţie turistică, sub ce brand eventual şi ce alte destinaţii?

Amb: Da, sigur că aş recomanda România ca o destinaţie turistică. Există multe locuri frumoase de văzut, nu mă voi aventura în a recomanda anume locuri. Cu toţi ştim unde sunt cele mai atractive destinaţii turistice şi, sincer, cred că sunt mai degrabă în interioriul ţării şi nu pe litoral.

Cred însă că sunt şi două probleme pe care le cunoaştem cu toţii. Prima este legată de infrastructura de transport. Să sperăm că în timp aceasta se va dezvolta.

A doua ţine de calitatea serviciilor, care diferă atât de mult. Am avut parte aici atât de cele mai profesionale şi excepţionale servicii pe care le-am întâlnit oriunde în altă ţară, dar pe parcursul următoarele 24 de ore am avut în această privinţă experienţe pe care aş dori să le uit cât mai repede. Oamenii trebuie să înţeleagă aici în România, dar şi oriunde altundeva, pentru că nicio ţară nu este perfectă, că profesionalismul în servicii este fundamental.

Rep: Care sunt cele mai importante lecţii pe care le-aţi învăţat ca ambasador în România?

Amb: Lecţia cea mai importantă învăţată aici este cât de bine pot colabora Marea Britanie şi România în ce priveşte probleme concrete, fie că este vorba de domeniul siguranţei publice - combaterea unor fenomene precum traficul de persoane sau contrabandei de ţigări, de colaborarea în cadrul UE pe probleme de politică externă sau de colaborarea în domeniul caritabil, precum sprijinul copiilor cu dizabilităţi.

O altă lecţie pe care am învăţat-o este că, deşi nu avem legături istorice foarte adânci, sunt foarte convins că există un viitor foarte promiţător al relaţiei dintre Marea Britanie şi România. Faptul că tot mai mulţi români vizitează Marea Britanie şi că tot mai mulţi britanici vin în România nu va face decât să întărească această legătură.

Altă lecţie învăţată este că în România există o categorie de tineri extrem de talentaţi care va face ca România să aibă un viitor strălucit.

Rep: Ce veţi face după ce părăsiţi Bucureştiul? Vă veţi întoarce în România?

Amb: După ce voi pleca din Bucureşti, voi ocupa, pentru cel puţin un an, un post de conducere în Ministerul britanic de Comerţ. În ce priveşte a doua întrebare, vă pot spune în mod categoric că da, mă voi întoarce în România. Îmi place foarte mult această ţară, am foarte mulţi prieteni aici şi deja mi-am anunţat participarea la turneul de tenis pentru persoane cu dizabilităţi ce va avea loc anul viitor la Cluj.

Nu mi-am pierdut speranţa că poate Manchester United şi CFR Cluj vor cădea în aceeaşi grupă a Ligii Campionilor. Am sperat acest lucru, fără succes, încă de la începutul mandatului. Sper să fie cu noroc data viitoare, cum se spune. Fiţi sigur, însă, mă simt foarte bine aici, în ţară.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Barnett la sfârşit de mandat: Birocraţia rămâne foarte ridicată, corupţia este constantă.
 Vizualizări articol: 203 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.50/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.5 din 2 voturi
Barnett la sfârşit de mandat: Birocraţia rămâne foarte ridicată, corupţia este constantă4.552

Shopping City Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   Brandul turistic al Romaniei trimis de
(27 iul 2010, 14:33:57
Iata, rostit cu eleganta, in limbaj diplomatic, brandul turistic al Romaniei: turisti din Marea Britanie si din toata lumea, vizitati Romania daca vreti, dar o faceti pe raspunderea voastra, riscand sa cunoasteti disconfortul unei infrastructuri proaste, a unei administratii stufoase si corupte, a unor servicii de slaba calitate!
N-a mai adaugat si ingrijorarea sa in legatura cu cresterea insecuritatii persoanei, tot din tact diplomatic, dar brandul turistic al Romaniei l-a lansat, deja, de aici. Si ca Excelenta sa sunt multi oficiali ai tarilor lumii. Cum stam cu brandul de la Shanghai? Il lanseaza acolo, crezand ca daca-i mai departe, nu se-aude ce-i pe-aici, sau fiindca e o deplasare mai exotica decat la Dornesti si Patrauti, intre sinistrati? Nu-i nimic, economisim la diguri pentru a acoperi branduirea turistica - la Shanghai - a Romaniei. Cheltuieli inutile? Fals, obrazul subtire cu cheltuiala se tine!!! Si daca-i gros...tot asa si mai ceva.

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Craciun in Bucovina 2019
Optik Tataru - Servicii Optica Medicala Suceava
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Ultima ora

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei