Mihai Şeitan speră ca în acest an să se dezbată un nou cod de asistenţă socială

"Am ajuns să avem unul dintre cele mai generoase, ineficiente sisteme din Europa referitoare la asistenţa socială. E paradoxal să fie generos dar să fie şi ineficient, dar realitatea spune acest lucru. Avem peste 12 milioane de indemnizaţii/om într-o lună. Asta înseamnă, desigur, că nu 12 milioane de oameni profită. Sunt 5-6 milioane de oameni care profită de astfel de sprijin, unii profită de câte două, trei sau patru. Am ajuns să creăm, din această dorinţă pe care eu nu o consider de rea credinţă, sprijin cât mai mult la diverse situaţii, un sistem pervers care încurajează nemunca", a spus ministrul Şeitan.

El a adăugat că exprimă această opinie "cu toată responsabilitatea", pentru că în ultimă instanţă se ajunge ca persoane care stau acasă să câştige 3-4-5 mii de lei lunar.

"Nu poţi să le mai oferi locuri de muncă la salariile de acum, dacă sunt şi necalificaţi pe deasupra şi aunci nu cumva ajungem la o contradicţie? Cum oare creştem ocuparea într-o ţară când, de fapt, prin alte mijloace, încurajăm nemunca? Nici oamenii - măcar în anumite situaţii - nu-şi caută de lucru atât timp cât se poate câştiga serios stând acasă. Motiv pentru care una dintre problemele esenţiale pe care ni le-am pus în vedere, şi anul acesta sper să putem dezbate foarte serios, este o nouă conduită de asistenţă socială, un nou cod de asistenţă socială care să se ducă către cei efectiv în nevoie", a mai explicat Şeitan.

Ministrul Mihai Şeitan a spus că obiectivul UE de creştere a ocupării forţei de muncă de la 57,4% la 75% este un obiectiv pe care România îl agreează, deşi este foarte ambiţios şi dificil.

"Să ajungi la 75% în 10 ani, aproape 2% pe an, este un lucru infinit mai greu decât în alte ţări", a spus Şeitan, adăugând că gradul de ocupare este legat de anumite elemente specifice în România, iar ocuparea are o structură diferită pe anumite categorii sociale.

"Ocuparea în rândul tinerilor este mult sub nivelul de 57,4% al UE. Este o situaţie generală europeană, nu este doar în România această problemă. Există o mare diferenţă între pregătirea tinerilor în orice tip de şcoală şi ceea ce se cere pe piaţa muncii", a mai spus el.

"Ani de zile, şi în perioade de creştere economică, firmele şi-au permis să angajeze tineri pentru că investeau în pregătirea proprie. Din ce în ce mai puţin îşi permit firmele să facă astfel de investiţii pe termen lung, motiv pentru care preferă să nu mai angajeze aşa uşor tineri şi angajează oameni cu experienţă, mai ales când pe piaţa muncii este şomaj şi au un număr mai mare de unde să aleagă. Este o problemă serioasă de legătură a ocupării cu pregătirea, cu educaţia, la nivelul calificării", a comentat Şeitan.

El a spus că România, la ora actuală, are un sistem care nu reuşeşte să califice suficient. "Reuşim să calificăm un număr mare de oameni din care 10, 20, maxim 30% îşi găsesc de lucru în primele 12 luni de la absolvire", a spus ministrul, remarcând că "există o lipsă de corelare totală între ceea ce se pregăteşte şi ceea ce se cere" pe piaţa muncii.

"Există o lipsă de corelare totală între ceea ce se cere pe piaţa muncii şi ceea ce reuşim să calificăm", a spus Şeitan, care a adăugat că este necesară schimbarea curriculei educaţionale, dar şi că trebuie regândită flexibilitatea pe piaţa pregătirii profesionale.

Ministrul a spus că o altă problemă, care se referă tot la ocupare dar este mai generală, este cea legată de "flexibilizarea raportului de muncă".

"Din păcate, noi nu reuşim, de ani de zile, să creăm sistem de raporturi de muncă suficient de flexibile ca să poată face faţă la o ocupare care este necesară, într-o situaţie de criză. Avem un sistem de raporturi de muncă şi un pachet întreg de legi care ar trebui revizuit şi în care societatea civilă în mod special, sindicate, patronate şi nu în ultimă instanţă politicieni ar trebui să conlucreze pentru că suntem foarte departe de ceea ce înseamnă, pe o scară de la 1 la 30 în ţările europene, ca nivel de flexibilitate", a mai spus Şeitan.