Funeriu: Legea educaţiei nu rezolvă peste noapte problemele existente în învăţământ

Funeriu le-a spus participanţilor la dezbatere că sarcina Ministerului Educaţiei a fost de a propune o viziune coerentă în domeniul învăţământului. El s-a declarat "mulţumit de dinamica dezbaterilor", precizând totuşi că i-ar fi plăcut ca şi partidele politice să se fi implicat mai mult.

"A fost una dintre cele mai dezbătute legi, am avut dreptul chiar şi la o moţiune care, în mod bizar, ataca o lege care era în dezbatere", a susţinut Funeriu.

Ministrul Educaţiei a făcut o scurtă prezentare a principalelor modificări propuse prin proiectul de lege, menţionând introducerea obligativităţii învăţământului până la vârsta de 16 ani şi a claselor pregătitoare, dar şi introducerea clasei a IX-a în învăţământul gimnazial.

Funeriu a explicat că trecerea clasei a IX-a la gimnaziu vizează reducerea abandonului şcolar, precizând că 20 la sută dintre copii abandonează şcoala după finalizarea clasei a VIII-a, în special în mediul rural, unde părinţii preferă să-i pună la muncă în loc să-i trimită la liceu într-o altă localitate.

"Dacă această tranziţie se va face la 16 ani, vor creşte şansele de a continua şcoala", a afirmat Funeriu, precizând însă că trecerea clasei a IX-a în ciclul gimnazial nu se va face începând cu anul şcolar viitor, întrucât acest lucru nu este încă posibil.

Ministrul a mai vorbit şi despre modernizarea programei şcolare, precizând că aceasta trebuie să fie corelată cu procedurile de evaluare şi introdusă în sistem doar atunci când cadrele didactice vor fi pregătite.

Daniel Funeriu a mai declarat că proiectul de lege are ca scop oferirea unui învăţământ de calitate, iar acest lucru nu poate fi făcut fără implicarea autorităţilor locale, fără formarea profesională a cadrelor didactice şi fără acordarea unor salarii decente profesorilor.

Ministrul Educaţiei s-a referit şi la învăţământul universitar, despre care a afirmat că "trebuie recredibilizat", deoarece acesta suferă de o lipsă de credibilitate care izvorăşte din lucruri precum anunţurile din campusuri privind vânzarea lucrărilor de licenţă, practicile neacademice prezentate de către presă sau din atitudinea unor oameni din conducerea universităţilor care au un singur interes, respectiv modul de alegere a rectorilor.

Funeriu a spus că printre măsurile propuse pentru învăţământul universitar se numără concentrarea resurselor în universităţi şi clasificarea universităţilor în funcţie de misiunea specifică. El a explicat că universităţile vor putea organiza cursuri până la licenţă, masterat sau doctorat, în funcţie de performanţe.

"Ideea potrivit căreia am dori să politizăm conducerea universităţilor nu este nici în spiritul, nici în litera acestei legi. Aceste atacuri au venit din partea a doi rectori", a mai spus ministrul Educaţiei.

Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale prezenţi la dezbatere au solicitat luarea unor măsuri pentru creşterea calităţii învăţământului în mediul rural, introducerea asistentului social în şcoală, dar şi implicarea elevilor în consiliile de administraţie, astfel încât părerile lor să fie avute în vedere atunci când sunt luate decizii care îi privesc.

Reprezentanţii asociaţiilor de părinţi au arătat că au centralizat propunerile de modificare a proiectului de lege şi vineri le vor trimite Ministerului Educaţiei. Părinţii au solicitat organizarea învăţământului într-un singur schimb şi eliminarea "programului încărcat şi dezorganizat" al copiilor.

Directorul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP), Şerban Iosifescu, a făcut câteva observaţii la proiectul Legii educaţiei, printre care faptul că educaţia timpurie este un domeniu insuficient dezvoltat.

Iosifescu a mai spus că în proiectul Legii educaţiei ar trebui introdusă obligativitatea verificării periodice a şcolilor până în 2012, introducerea formatorului în statutul personalului didactic şi a unui sistem internaţional de indicatori a căror definire să fie cuprinsă în lege ca atribuţie a ministerului.

Premierul Emil Boc a declarat, miercuri, că Executivul a fost convocat, luni, într-o şedinţă specială de Guvern pentru aprobarea legii educaţiei, astfel încât aceasta să intre imediat în dezbatere parlamentară.

După şedinţa din 17 martie, premierul Emil Boc a anunţat că proiectul de lege privind educaţia naţională a fost discutat şi avizat de Guvern, într-o primă lectură, urmând să fie prezentat în dezbatere publică pentru o perioadă de două săptămâni, la finalul căreia va fi dezbătut din nou în Guvern în vederea aprobării finale.

Ulterior, Executivul a amânat adoptarea proiectului de lege, pentru a analiza propunerile avansate în vederea modificării actului nornativ.

Senatorii au respins, miercuri, moţiunea simplă pe Educaţie iniţiată de PNL şi sprijinită de PSD.

Joi, senatorii PSD Ecaterina Andronescu şi Ioan Mang i-au solicitat ministrului Educaţiei, Daniel Funeriu, retragerea Legii educaţiei din circuitul legislativ şi reiniţierea dialogului şi dezbaterii publice.

Senatorii PSD l-au acuzat, într-o conferinţă de presă, pe ministrul Educaţiei că nu a respectat procedura legislativă pentru Legea educaţiei şi nu a organizat o dezbatere publică asupra proiectului înainte de a-l supune aprobării în Guvern şi trimiterii la Parlament.

Ecaterina Andronescu a formulat mai multe critici la adresa proiectului de lege iniţiat de Ministerul Educaţiei, acuzând actuala putere că încearcă, prin modificările propuse, "să crească şi mai mult controlul asupra universităţilor şi instituţiilor de învăţământ".