Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoMedicul Şerban Brădişteanu a fost achitat, joi, de Tribunalul Bucureşti, atât pentru abuz în serviciu, cât şi pentru primire de foloase necuvenite, în dosarul în care a fost acuzat că ar fi primit mită patru milioane şi jumătate de euro privind o licitaţie pentru echiparea spitalelor penitenciar.
Instanţa Tribunalului Bucureşti a respins acţiunea civikă formulată de Administraţia Naţională a Penitenciarelor ca nefondată.
Totpdată, judecătorii au dispus ridicarea sechestrului asigurator, măsură impusă de procurori, cu privire la un apartament şi un imobil din Bucureşti, precum şi la un imobil din Izvorani aparţinând medicului.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Soluţia poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Bucureşti.
În acest proces, medicul Brădişteanu a fost acuzat că ar fi primit o mită de jumătate de milion de dolari şi o alta, în mai multe tranşe, de trei milioane şi jumătate de euro, toţi banii fiind daţi de o firmă austriaco-elveţiană ce distribuie produse medicale, CC Med AG. În schimbul banilor, Brădişteanu ar fi facilitat companiei câştigarea unei licitaţii pentru echiparea spitalelor penitenciar din România, procedură desfăşurată în anii 2001-2002.
Direcţia Naţională Anticorupţie a dispus, în august 2006, blocarea tuturor conturilor din România şi Europa atribuite medicului Şerban Brădişteanu, precum şi instituirea unui sechestru asigurator asupra proprietăţilor sale.
Urmărirea penală împotriva medicului Brădişteanu a fost declanşată de procurorii anticorupţie în 16 iunie 2006. Câteva zile mai târziu, în 27 iunie, acesta a primit o viză turistică pe zece ani pentru Statele Unite ale Americii, unde, potrivit declaraţiei sale, dorea să meargă pentru a se trata.
Potrivit anchetatorilor, Brădişteanu s-ar fi ocupat personal de licitaţia în valoare de 20 de milioane de dolari, sumă plătită de Ministerul Justiţiei, condus atunci de Rodica Stănoiu, pentru cumpărarea tehnicii medicale. "Ceilalţi membri ai comisiei au arătat că medicul Brădişteanu s-ar fi ocupat de toate aspectele acestei licitaţii şi că ei doar ar fi semnat. Pentru asta sunt învinuiţi de abuz în serviciu", susţineau anchetatorii.
În urma licitaţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor s-a considerat păgubită, constituindu-se parte civilă cu suma de 150 de miliarde de lei vechi.
Pe de altă parte, o parte din aparatura medicală achiziţionată este extrem de sofisticată, nejustificându-se cumpărarea ei, cu atât mai mult cu cât nu au fost pregătiţi medici să o utilizeze.
În anul 2001, Brădişteanu, care era şi senator PSD, a fost numit, în baza Ordinului Ministerului Justiţiei 1269/19 iunie 2001, preşedinte al comisiei de licitaţie organizate pentru achiziţionarea de echipamente medicale de înaltă performanţă în vederea dotării unor unităţi sanitare din reţeaua Direcţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a Spitalului "Profesor dr. Constantin Angelescu", aflate în subordinea Ministerului Justiţiei.
La data organizării licitaţiei, Brădişteanu era şi senator, iar implicarea acestuia în organizarea licitaţiei a fost peste limitele legale, prin aceea că a întocmit caietul de sarcini atât în limba română, cât şi în limba engleză şi l-a distribuit participanţilor, sarcină ce revenea Autorităţii contractante şi nu preşedintelui comisiei de licitaţie, aşa cum rezultă din procesul-verbal al comisiei de licitaţie din data de 10 octombrie 2001.
Fişele de evaluare oferte au fost întocmite de Brădişteanu şi nu de către membrii comisiei de evaluare, aşa cum ar fi trebuit, fapt demonstrat de lipsa semnăturilor acestora, da şi de declaraţiile persoanelor care au fost audiate de către procurorii anticorupţie, care au arătat că fostul senator a întocmit personal fişele de evaluare.
Procesul medicului Brădişteanu a fost marcat de amânări succesive, multe dintre ele fiind cauzate de întârzieri în realizarea expertizelor de specialitate cerute de instanţă. Una dintre acestea arăta, spre exemplu, că stetoscoapele şi tărgile sunt echipamente medicale de înaltă performanţă.
Conform rechizitoriului întocmit de procurorii DNA în această cauză, fostul senator PSD Şerban Brădişteanu a cheltuit, în doi ani, peste 737.000 de franci elveţieni pe haine, ceasuri, bijuterii, sejururi în ţări exotice şi cazări la hoteluri de lux, dar şi pe extravaganţe precum focuri de artificii.
Pe de altă parte, Agenţia Naţională de Integritate a cerut Curţii de Apel Bucureşti, la începutul lunii septembrie, confiscarea sumei de aproximativ patru milioane de euro aparţinând medicului Şerban Alexandru Brădişteanu, bani ce ar fi fost obţinuţi în perioada 2000-2004, când a deţinut funcţia de senator în Parlamentul României. Acesta este primul dosar pe care ANI l-a trimis în instanţă.
Iniţial, Direcţia Naţională Anticorupţie - care l-a deferit justiţiei anul trecut pe doctorul Şerban Brădişteanu - a sesizat Curtea de Apel Bucureşti în legătură cu modul fraudulos în care medicul a obţinut importanta suma de bani. În urma înfiinţării Agenţiei Naţionale de Integritate însă, avocaţii medicului Brădişteanu - dintre care unul era membru al Consiliului Naţional de Integritate, Alice Drăghici - au solicitat instanţei ca verificarea averii să fie făcută de inspectorii de integritate, astfel că toate documentele au fost remise ANI.
În urma verificărilor, inspectorii de integritate au apreciat că există o "diferenţă vădită" a sumelor dobândite de Şerban Alexandru Brădişteanu, bani obţinuţi "în mod nejustificat prin acţiunile desfăşurate, în calitate de preşedinte al comisiei de licitaţie organizată în vederea achiziţionării de echipamente medicale de înaltă performanţă pentru dotarea unor unităţi sanitare din reţeaua Direcţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a Spitalului «Profesor dr. Constantin Angelescu», aflate în subordinea Ministerului Justiţie, calitate în care şi-a încălcat în mod repetat atribuţiile pe care le avea în scopul primirii unor avantaje materiale".
