Biroul Executiv al Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP) a decis, miercuri, suspendarea acţiunilor de protest anunţate, respectiv greva de avertisment din 16 octombrie şi greva generală din 25 octombrie, în urma adoptării moţiunii de cenzură a PNL şi UDMR.
La Consiliul Naţional al SNFP, care va fi organizat în perioada 17-18 noiembrie, vor fi analizate situaţia în care se află lucrătorii administraţiei publice, impactul pe care legea unică de salarizare îl are asupra acestora, precum şi data la care ar putea fi reluate acţiunile de protest, se arată într-un comunicat de miercuri al organizaţiei sindicale.
"SNFP atrage atenţia asupra faptului că, în perioadele de criză economică, comportamentul contribuabililor, persoane fizice sau juridice, poate fi modificat în sensul nerespectării legislaţiei în vigoare. Acesta este motivul pentru care considerăm că administraţia publică necesită o atenţie deosebită din partea Legislativului", potrivit sursei citate.
Şi sindicatele din educaţie au amânat protestele anunţate, până la instalarea unui nou guvern, deoarece în condiţiile actuale nu au cu cine discuta revendicările cadrelor didactice.
"În acest moment se schimbă radical datele problemei. Aşteptăm instalarea unui nou guvern, la fel cum aşteptăm decizia Curţii Constituţionale (în cazul pachetului de legi pentru care Guvernul Boc şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului în 15 septembrie, n.r.)", a spus vicepreşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Simion Hancescu.
La rândul său, preşedintele Federaţiei "Spiru Haret", Gheorghe Isvoranu, a spus că protestele anunţate vor fi amânate până la instalarea unui "guvern viabil".
"În aceste condiţii, va trebui să reanalizăm poziţia, pentru că nu ştim ce Guvern avem acum sau în viitor şi ce posibilităţi are Guvernul interimar", a spus Isvoranu.
Preşedintele Alianţei "Sed Lex", Vasile Marica, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că este de părere că, în condiţiile acestei instabilităţi majore, niciun sindicat nu va mai protesta până după alegerile prezidenţiale.
"Căderea Guvernului Boc dă senzaţia că nu se mai poate face nimic până după alegerile prezidenţiale şi cred că sindicaliştii vor sta cuminţi până la alegerea noului guvern din luna decembrie, pentru a-i cere acestuia să le rezolve problemele", a spus Marica.
Sindicatele din educaţie au ameninţat, zilele trecute, că vor continua protestele, fără a stabili data exactă, după ce majoritatea membrilor de sindicat au spus că vor să declanşeze greva generală pe termen nelimitat, în perioada alegerilor prezidenţiale. Reprezentanţii cadrelor didactice spuneau că protestul ar putea fi anulat doar în cazul în care Guvernul va rezolva problemele legate de salarii, pensii, concediul de zece zile neplătit.
Parlamentul a votat, marţi, moţiunea de cenzură iniţiată de PNL şi UDMR împotriva Guvernului condus de premierul Emil Boc, fiind pentru prima dată în perioada post-decembristă când un cabinet pierde sprijinul forului legislativ.
Potrivit Constituţiei, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Cabinetul al cărui mandat a încetat ca urmare a retragerii de către Parlament a încrederii acordate îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice curente în România.
În acelaşi timp, legea de organizare şi funcţionare a guvernului prevede că, în cazul încetării mandatului sau, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Executivul continuă să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă Guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege.
Curtea Constituţională în 21 şi 28 octombrie sesizările PNL privind legile educaţiei, salarizării unitare pentru bugetari şi reorganizării unor autorităţi şi instituţii publice, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament în 15 septembrie.